The Best bookmaker bet365 Bonus

 

Istoria faimoşilor mici: i-am moştenit de la turci, dar ne-am inventat propriile reţete. Ce alte popoare se mai înfruptă din deliciosul fel de mâncare


Istoricii spun că micul românesc ar fi apărut în Ţările Române la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi că originea sa este turcească. Sub stăpânirea Semilunei, popoarele din Balcani au preluat, inevitabil, şi mâncăruri turceşti. Astfel se explică prezenţa, şi azi, a micilor în bucătăria bulgară, sârbească şi bosniacă.
„Micul este un produs turcesc pe care-l găsim şi azi în toate bucătăriile din Balcani. La turci se numeşte köfte, de aici şi termenul de «chiftea». În Ţările Române au apărut undeva la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, iar în Ardeal, după Unirea din 1918”, spune istoricul Călin Felezeu, decan al Facultăţii de Psihologie din cadrul Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj.

POEZII – ROXANA MARIA GODJA, clasa a IV-a A, Şcoala Gimnazială „Dimitrie Cantemir” Baia Mare


Învăţătoarea mea



Doamna noastră învăţătoare
Este cea mai scumpă floare,
Ea ne învaţă să citim
Şi ne ajută când greşim.

Uneori o supărăm
Dar ne iartă şi-i cântăm,
Facem lecţii împreună
Ne distrăm cu voie bună.

După patru ani de şcoală
Cu multe bune şi rele
Ne luăm la revedere:
Şi-o îmbrăţişăm în tăcere!

Slujba de înviere la Cluj: Mitropolitul Andreicuţ a citat din Agârbiceanu şi din Blaga în faţa a 5.000 de credincioşi. Principele Nicolae a fost şi el prezent


„Viaţa nici măcar nu e scurtă, ci-i numai o părere, aşa trece de repede”, şi-a început ÎPS Andrei Andreicuţ slujba de Înviere de la Catedrala Mitropolitană din Cluj. Cei 5000 de clujeni prezenţi printre care şi Principele Nicolae au avut parte de o slujbă condimentată cu citate şi poezii din Lucian Blaga, Ion Agârbiceanu, Traian Dorz.
„În cimitirul central din Cluj aşteaptă învierea din morţi marele nostru romancier Ion Agârbiceanu. Cu puţin înainte de a se muta la Domnul a scris o carte cu un profund caracter nostalgic: „Din pragul marii treceri”. Şi zice el, meditând, că viaţa nici măcar nu e scurtă, ci-i numai o părere, aşa trece de repede. Nici nu ştii ce-i viaţa asta! Atâta ştii, că te bucuri şi te desfătezi de minunile din jurul tău, de firea întreagă.

SĂRBĂTORI ȘI TRADIȚII POPULARE: Ouăle de Paști


Ouăle roșii, alături de tradiționala pască, reprezintă elemente specifice Sfintei Sărbători de Paști, care nu pot lipsi de pe masa niciunui bun creștin.
Legendele creștine leagă simbolul ouălor roșii de patimile lui Iisus. Astfel, una dintre ipotezele care stă la originea acestei datini ar fi aceea conform căreia Maica Domnului, venind să-și vadă Fiul răstignit, a adus niște ouă într-un coș, pe care l-a așezat sub cruce, iar acestea s-au înroșit cu sângele Domnului. De asemenea, atunci când Iisus Hristos a fost bătut cu pietre, când acestea l-au atins, s-au  transformat în ouă roșii. Totodată, conform site-ului www.biserica.org, se povestește că, după ce Iisus a fost răstignit, fariseii au făcut un ospăț de bucurie, iar unul dintre ei ar fi spus: ''Când va învia cocoșul pe care-l mâncăm și ouăle fierte vor deveni roșii, atunci va învia și Iisus''. Și pe dată ouăle s-au făcut roșii, iar cocoșul a început să bată din aripi.

JOIA MARE, traditii si obiceiuri. Ziua in care cerurile se deschid si spiritele coboara printre cei vii


In Joia Mare, cea de-a patra zi din Saptamana Patimilor, in mai multe localitati din Dolj se intalnesc numeroase practici de pomenire a mortilor precum varsatul ritual al apei sau focurile mortilor, relateaza Agerpres.
 "Aflandu-ne in Saptamana Mare, sau Saptamana Patimilor, este firesc sa intalnim numeroase practici de pomenire a mortilor (aprinderea focurilor rituale, ofrandele alimentare si materiale aduse - colacul, oala, lumanarea), care se petrec in ziua de joi dinainte de Pasti (a saptea saptamana a Postului Mare), zi cunoscuta sub denumirea de Joia Mare, Joia Patimilor, Joia Neagra, Joia Verde, Mosii de Joimari, Joimarica). Se spune ca in noaptea de Joia mare se deschid mormintele, cerul, usile Raiului si ale Iadului, iar spiritele celor morti se intorc la casele lor spre a petrece Pastile printre cei vii.

Cursul „Zestrea strămoşească a Maramureşului” l-a avut invitat pe dr. Ioan Marchiş


Joi, 2 aprilie 2015 la cursul „Zestrea strămoşească a Maramureşului”, ajuns la numărul 8 a fost invitat maestrul Ioan Marchiş. În prima parte s-au prezentat câteva semne sacre maramureşene printre care şi Nodul Dacic. Sculptorul Ioan Marchiș clasifică Nodul Dacic în patru variante principale: „1. Nodul Sacru (centrul gol, sonor); 2. Nodul Dracului (cu fiecare element din compoziție diferit de celelalte și cu centrul plin); 3. Nodul Non-spațial (element plan sau în relief, deseori confundat cu simbolul soarelui); 4. Nodul Labirint”. Discursul Maestrului Ioan Marchiş a fost deosebit de captivant. Experienţa, priceperea de a mânui cuvintele i-a acaparat pe cursanţi.

EVENIMENT CULTURAL – O noua carte de poezie semnata Ioan Romeo Rosiianu: „Innomenirea cuvintelor”


De cateva zile a iesit de sub tipar o noua carte care are scris pe coperta numele lui Ioan Romeo Rosiianu, „Innomenirea cuvintelor”. Cunoscut pentru aciditatea din emisiunile de televiziune pe care le realizeaza, Ioan Romeo Rosiianu si-a aratat, des, o alta fata, cea lirica, fiind autor a zece carti de poezie. Mai mult, a fost alaturi de cei indragostiti de scris, a semnat prefata,postfata sau referinte critice la peste 200 de carti. Ca o recunoastere a valorii sale, a fost inclus in 10 dictionare si in 26 de antologii literare.
Despre cartea aparuta acum, Ioan Romeo Rosiianu spune ca este un volum antologic. “Din 2005 nu am mai publicat nimic. Am mers pe formula de recuperare si am adaugat un capitol nou, care va fi o carte de sine statatoare”, spune poetul.

Adevăraţii martiri mor în rugăciune, nu cu pumnii încleştaţi


În predica de la celebrarea Patimii Domnului, din Vinerea Mare, predicatorul papal, pr. Raniero Cantalamessa, a chemat la un spirit de iertare în contextul creşterii persecuţiilor în lume. „Adevăraţii martiri pentru Cristos nu mor cu pumnii încleştaţi ci cu mâinile unite în rugăciune”, a spus pr. Cantalamessa. Afirmaţia sa vine în ziua în care s-a aflat de 147 de creştini ucişi de jihadişti somali într-un campus universitar din Kenya.

Evidenţiind această tragedie, pr. Cantalamessa a observat cât de bine se potrivesc cuvintele lui Isus către discipolii Săi: „vine ceasul când tot cel ce vă va ucide va crede că aduce închinare lui Dumnezeu” (Ioan 16,2). De asemenea a amintit de uciderea a douăzeci şi unu de creştini copţi în Libia, de către Statul Islamic, în februarie a.c., subliniind că Cristos le-a dat în ultimele momente ale vieţilor lor „tăria de a muri şoptind numele lui Isus”.

Lunea Artelor. Expoziție de icoane. Expoziția foto „Biserici istorice din Baia Mare”


Luni, 6 aprilie, de la ora 19.00, în Foaierul Teatrului Municipal Baia Mare, în cadrul seriei de evenimente Lunea Artelor, va avea loc un dublu vernisaj. Este vorba despre expoziția de icoane pe sticlă și pe lemn a tinerilor artiști plastici Lavinia Balazsi, Daniel Marchiș și Călin Moldovan, respectiv despre expoziția de fotografie intitulată „Biserici istorice din Baia Mare”, semnată de Marin Giurgiu. Prin aceste evenimente, Teatrul Municipal Baia Mare își propune să își întâmpine spectatorii cu imagini potrivite perioadei pe care o traversăm, un timp al curățirii sufletului înainte de Sfintele Paști.

Icoane pentru suflet

Expoziția de icoane reunește pe simeze tineri artiști care s-au întâlnit pe băncile facultății (deși sunt promoții diferite), iar mai apoi, în taberele de creație de pe teritoriul Maramureșului.

Spectacol de revistă cu premiera duminică 5 aprilie 2015


DE PE NET ADUNATE ȘI-NAPOI LA LUME DATE


ORCHESTRA:
Călin Ionce, Damșa Petru, Vasile Pop, Horvath Ioan, Kim Alexandru, Adi Bogdan, Ioan Nemeș, Tudor Biluca, Octavian Nemeș.
PROZA:
Aurora Prodan, Vali  Doran,  Sanda Savolszky, Dinu Andrei.
SOLIȘTI:
Victoria Blankenberg, Dorin Griguța, Mădălina Costin, Răzvan Pașca.
BALET:
Rodica Dunca, Nicoleta Munca, Ramona Gherghel, Mare Mădălina, Noemi Popa, Dorina Farcaș, Antonela Bob, Bettina Mitru, Marin Ciucă, Daniel Petreuș.

The best bookmaker bet365

Free Premuim Templates by BIGTheme

Copyright © 2009-2021  StirileMM.ro