The Best bookmaker bet365 Bonus

 

Povești Fata Pădurii şi Omu' Nopţii


      O fo tri feciori şi o mărs a cosî în Runc. Şi dacă o mărs a cosî în Runc şi-o dus merind'e pântru tătă săptămâna că o avut iarbă mare. Şi ei o cosât până la ujână ce-o dat a sfinţî soarele. Şi o zâs ei: „Amu hai că ne-om face d'e mâncare tocană cu brânză”.  Apoi s-o înţeles ei ca unu să aducă apă, unu lemn'e, unu să facă foc şi să facă tocana. Şi o zâs că odată o zân'it un vântuc şi Fata Pădurii la ei. Şi o zâs Fata Pădurii cătă ii: Să nu spuneţi c-am trecut p-aici că umblă Omu d'e Mniazănopt'e. D'e tri ai (ani) umblă după mine şî m-a omorî, m-a d'ejd'ina.

Personaje supranaturale feminine din Maramureş


Omul superstiţios se teme de orice: de uscat  şi de ape, de văzduh şi de cer, de întuneric şi  lumină, de zgomot şi linişte, el se teme chiar şi de un vis. (Plutarh)

            Sfântul Ioan Evanghelistul, se mulțumea să le spună credincioșilor: Fiii mei, iubiți-vă  unii pe alții. Și cum i s-a reproșat că  repetă  același lucru, el  a răspuns: Este povața lui Iisus Cristos;  dacă  o respectăm, facem tot ce ne poruncește Cel  de Sus.

            Și cu  toate acestea, superstiția domnește în sânul creștinismului, este cea care se alipește tuturor religiilor, domnia ei  este eternă, secolele se scurg fără s-o slăbească și timpul nu distruge sceptrul ei.

Fecioara Maria în poezii


Sentimentul de adoraţie şi totodată de recunoştinţă pentru mama lui Isus a mişcat elanurile lirice ale unor mari poeţi din cele mai vechi timpuri. Este suficient să amintim în acest sens impresionanta rugăciune adresată Mariei în "Purgatoriul" lui Dante, sau cea scrisă de Fr. Villon întru gloria aceleiaşi Regine a cerului.
Vremurile mai noi nu au făcut să dispară acest sentiment, întrucât sacrul a rămas, după cum constată Mircea Eliade, una din constantele sufletului omenesc.

CONCURSUL NAŢIONAL DE POEZIE „TRADEM” ediţia a XXXVII-a CRAIOVA, 2-8 noiembrie 2015


Sub egida Consiliului Local, a Primăriei Municipiului Craiova și a Asociației Craiova Capitală Culturală Europeană - 2021, Casa de Cultură „Traian Demetrescu” din Craiova organizează, în perioada 2-8 noiembrie 2015, „Săptămâna TRADEM”, în cadrul căreia va avea loc şi ediţia a XXXVII-a a Concursului Naţional de Poezie „TRADEM”. Concursul va avea o secţiune de creație și una de traduceri.

Programul activităţilor din cadrul Săptămânii TRADEM va fi făcut public pe site-ul Casei de Cultură „Traian Demetrescu” (www.tradem.ro), pe pagina de facebook (https://www.facebook.com/trademro) şi în presa scrisă.

Top 10 minciuni din filmele istorice româneşti: falsul bătăliei de la Călugăreni, propaganda din „Mircea”, bastionul românismului - jumătate sârb


Filmele istorice româneşti realizate în perioada comunistă sunt pline de minciuni şi falsuri. O serie de domnitori sunt prezentanţi în cu totul alte împrejurări decât cele care s-au întâmplat, iar evenimente importante nu au legătură cu realitatea. Totul a fost pus în scenă pentru a convine regimului comunist sau pur şi simplu pentru a răspunde aştepărilor publicului care avea nevoie de eroi.

Cel mai mare ”falsificator” al istoriei prin filme a fost regizorul şi actorul Sergiu Nicolăescu. 
 

1. Bătălia de la Călugăreni – victorie sau înfrângere pentru Mihai Viteazul?

Istoricul Marius Diaconescu este cel care a scos în evidenţă şi cele mai multe falsuri din filmele istorice româneşti.

Elementele tradiţionale şi psihologia kitsch-ului în nunta maramureşeană


În societatea tradiţională, căsătoria reprezenta cel mai complex fenomen folcloric, având interferenţă cu toate celelalte manifestări folclorice. Unele obiceiuri nupţiale maramureşene s-au pierdut sau sunt pe cale de a se pierde sau de a se contamina cu obiceiuri preluate din alte zone ale ţării sau chiar cu tradiţii importate de peste hotare de către cei care au luat drumul străinătăţii. Există teama unor etnologi, folclorişti, antropologi, etnografi cu privire la pierderea tradiţiilor noastre ancestrale. Dar de fapt avem de a face cu obiceiuri noi, ca expresii active ale spiritului uman, sistemul obiceiurilor nu se pierde ci se află într-o continuă schimbare şi regenerare.

Lumea de dincolo între spaimă şi fascinaţie


Motivul pentru care omul arhaic a încercat să-şi creeze (imagineze) un Dincolo vine din dorinţa de eludare a haosului, a necunoscutului, a imprevizibilului, de eliminare a nedeterminării, impuls susţinut de un profund resort psihologic: tentaţia descifrării lucrului ascuns (deci oribil) prin prezentări figurate, cunoscute. Rezultatul obţinut  a fost diferit în funcţie de specificul contextelor religioase şi culturale: fie oamenii au schiţat imagini înfricoşătoare ale morţii fie, dimpotrivă, au căutat „retorizarea morţii” folosindu-se de forţa metaforică de transpunere a sensului.  În ultimă instanţă cele două  opţiuni nu au reprezentat  altceva decât dorinţa înfăţişării destinului necunoscut, această înfăţişare constituindu-se într-o  manieră de dominare a lui.

Românul care a rescris istoria matematicii la numai 26 de ani


Traian Lalescu a fost unul dintre fondatorii teoriei ecuaţiilor integrale şi autorul primei lucrări importante de sinteză matematică din literatura ştiinţifică universală.
Traian Lalescu a fost un academician şi matematician român, profesor universitar la Bucureşti şi la Timişoara. A înfiinţat Şcoala Politehnică din Timişoara şi a fost primul său rector. Personalitate proeminentă a şcolii matematice româneşti. Are contribuţii în multiple domenii ale matematicii pure şi aplicate. Este unul din fondatorii teoriei ecuaţiilor integrale. A lăsat numeroase studii în domeniile ecuaţiilor funcţionale, seriilor trigonometrice, fizicii matematice, geometriei, algebrei, istoriei matematicii.

Taina morţii lui Ciprian Porumbescu, geniul dispărut la 30 de ani, cu tristeţea unei iubiri imposibile


În primele zile de vară ale anului 1883, pe 6 iunie, Ciprian Porumbescu se stingea în casa lui din satul Stupca, după care tânjise atât de mult în toate lunile în care încercase să-şi vindece tuberculoza în Italia. Avea doar 30 de ani şi compusese prima şi una dintre cele mai frumoase operete care s-au creat în România vreodată, compusese minunata Baladă pentru vioară şi pian, „Rapsodia română” şi  „Imnul Unirii” (Pe-al nostru steag)...
Muzicianul cu destin romantic, ros de tuberculoză, bântuit de umbra unei iubiri imposibile, sensibil, visător, dintr-o familie modestă a venit pe lume într-o zi de 2 octombrie a anului 1853, la Şipotele Sucevei. E greu de spus dacă această zi i-a purtat sau nu noroc... Dat fiind faptul că i-au fost hărăziţi doar 30 de ani de viaţă, s-a năzut într-o zi cu ghinion. Altminteri însă geniul lui şi furia cu care a vrut să trăiască şi să compună l-au făcut să creeze în aceste trei decenii cât pentru o viaţă întreagă.

Poeţi maramureşeni în revista culturală albaneză „ZEMRA SHQIPTARE”


Cu bucurie vă semnalăm faptul că în revista culturală albaneză „ZEMRA SHQIPTARE” au apărut cu grupaje de poeme poeţii maramureşeni Ioan Dragoş, Ioan Romeo Roşiianu şi Ştefan Jurcă, voci lirice puternice ale Nordului literar actual.
Acest fapt se datorează prietenului de acum al Maramureşului, Baki Ymeri, absolvent al Facultăţii de Filozofie la Universitatea din Priştina, specialitatea Limba şi literatura albaneză, scriitor, eseist, editor, autor a trei numere a Antologiei bilingve „Anotimpul Iubirii” în colaborare cu Cenaclul Scriitorilor din Maramureş, preşedinte Florica Bud.
Felicitări pentru efortul de a face cunoscută poezia românească şi pe ţinuturile de legendă ale Albaniei.

The best bookmaker bet365

Free Premuim Templates by BIGTheme

Copyright © 2009-2021  StirileMM.ro