The Best bookmaker bet365 Bonus

A APĂRUT nr 12 din revista TELEORMANUL CULTURAL



Poetul Ioan Romeo Roşiianu are o cronică în nr. 12 al revistei Teleormanul cultural

Citind cel mai recent număr din revista de cultură și atitudine ♦ Anul IV, Nr. 3 (12) ♦ 15 Iunie 2020 „Teleormanul cultural” m-am gândit cu bucurie şi nostalgie la proverbul "Sângele apă nu se face" fiindcă poetul, jurnalistul şi editorul Ioan Romeo Roşiianu (apare cu o cronică literară generoasă semnată de Petronela Apopei) are rădăcini teleormănene.
Aşadar prestigioasa revistă de pe malul Dunării „Teleormanul cultural” are ca redactor şef pe neobositul Cristian Gabriel Moraru; redactor şef adjunct pe Iulian Bitoleanu iar secretar de redacţie tocmai despre cel care vom face vorbire: Ioan Romeo Roşiianu. Printre redactori îi întâlnim pe: Nicolae Dina, Romulus Toma, Domniţa Neagu, Victor Gabriel Osăceanu şi Nicolae Sin. Sigur caseta tehnică este mult mai cuprinzătoare, având şi redactori asociaţi, colaboratori de pe întreg cuprinsul ţării şi din diaspora.

Eroziunea elitelor


 Am vorbit în eseurile anterioare despre multe subiecte contemporane. Prin prisma celor întâlnite sau a celor întâlniți, am descris ipocrizia, egoismul, fariseismul, snobismul, prostia pe diferitele ei paliere, dar nu am avut timp până astăzi să aștern câteva cuvinte despre eroziunea elitelor.
            Pentru că, fie că ne place să recunoaştem sau nu, în toate societăţile există elite. Unele adevărate, altele proclamate.
            Insă, indiferent de societate, elitele adevărate se distanțează de nivelul mediu,  nu prin gesturi grobiene, nu prin acte care să nască comentarii peiorative, ci prin noblețe, rafinament, eleganță, dar mai ales educație.
            Este absolut normal ca un erudit să-și formeze propria colectivitate, să adune în jurul lui alți erudiți și prin prisma subiectelor culese din mediul în care trăiește alături de cei mai puțin consacrați intelectual, să ajute prin sfaturi, idei, susținere materială și morală, dezvoltarea ascendentă a societății.

Cel care citeşte cărţi bune trăieşte o mie de vieţi...


Am primit la redacţie sau la evenimentele literare la care am participat respecând regulile impuse de purtarea obligatorie a unei măști medicale, de-a lungul ultimelor trei săptămâni 14 cărţi de poezie, proză, eseistică, parodie, motiv pentru care sunt mândru că am ce citi (lectura)  în această perioadă tulbure a pandemiei, când suntem sfătuiţi şi rugaţi să stăm acasă, în izolare. Am să fac o scurtă trecere în revistă a acestora, în ordinea în care au fost primite acestea:

Eugenia Rada Ioniţă – „Spirala de iasomie”, Editura Ştef Drobeta Turnu Severin (poezie). Am să vă propun spre lecturare primul poem intitulat „În asfinţit”: „În afinţit mijeau târzii regrete/La poala unui nor de sânziene/Se răscoleau bătăile de dor/În vara care ne ţineam de mână./Pe trandafirul lunei aurite/Teiul îşi scutura efemerida,/Unicornii se spălau în val/În ceasuri cântate-n cor de îngeri./Şuvoaiele deschideau corsete/Din amintiri,/Se aduceau toţi crinii din primăvara moartă.”

Ion Nistor, artizanul unirii Bucovinei cu România, închis forțat la Sighet pentru că a fost ministru


Ion Nistor, istoric, profesor universitar și om politic, fruntaș al P
artidului Național Liberal, este omul care a contribuit mult la realizarea Unirii Bucovinei cu România. Va ajunge peste ani în închisoarea de la Sighet și va muri în sărăcie.

Născut în 4 august 1876, la Vicovu de Sus (judeţul Suceava), Ion Nistor obține, în 1902, licența la Facultatea de Filosofie şi Litere a Universității din Cernăuţi. Devine în 1909 doctor în filosofie și litere al Universității din Viena. După un an de predat la Universitatea din Viena, în 1912 este numit profesor la Catedra de Istorie Sud-Est Europeană a proaspăt înființatei Universități din Cernăuți. De altfel, cursul său inaugural intitulat „Locul românilor în istoria sud-est europeană” îl va determina pe Lucian Blaga, prezent în auditoriu, să afirme: Ion Nistor se numără printre „istoricii ideii și unității naționale”. Nu a fost doar un istoric al Bucovinei, Basarabiei și apoi al întregii Românii, ci și un om al faptelor.

Plimbare prin muzeu, acum .... 116 ani


„Scopul şi destinaţia muzeelor moderne urmăresc să adune, pe baza principiilor ştiinţifice, atât obiectele naturii, cât şi totalitatea bunurilor culturale ca produse ale gândirii şi activităţii umane, să le prezinte în mod permanent şi de înţeles pentru toată lumea, pentru ca cei care le văd pe acestea, după oboselile lor zilnice, să le fie de învăţătură şi de recreaţie spirituală.”
Dr. Schönherr Gyula, Preşedintele Asociaţiei muzeale băimărene, Baia Mare, iunie 1904, în GHIDUL COLECŢIILOR MUZEULUI ORĂŞENESC BAIA MARE (UTMUTATOÓ A NAGYBÁNYAI VÁROSI MÚZEUM GYÜJTEMÉNYEIHEZ) editat de ASOCIAŢIA MUZEALĂ BĂIMĂREANĂ cu prilejul deschiderii muzeului, tipărit de Societatea de acţiuni pentru Literatură şi Tipografie Atheneu, Budapesta, 1904 (A MÚZEUM MEGNYITÁSA ALKALMÁBÓL KÖZREBOCSÁTJA, A NAGYBÁNYAI MÚZEUM-EGYESÜLET, BUDAPEST. AZ ATHENAEUM IRODALMI ÉS NYOMDAI R.-TÁRSULAT NYOMÁSA, 1904)

Înfrăţiri literare


Este un act de curaj să publici în ziua de azi o antologie care să cuprindă poeţi şi prozatori situaţi pe diferite paliere de vârstă şi afirmare. Vorbim, în primul rând, de efortul financiar pe care trebuie să-l facă o editură. Un efort la care, nu de puţine ori, contribuie şi scriitorii, astfel încât cartea să vadă cât mai repede lumina tiparului. Apoi, cine este interesat să cumpere cărţi de câteva sute de pagini, în care sunt incluşi mulţi autori necunoscuţi sau, altfel spus, nepromovaţi de revistele literare? Mai nimeni. Dar interesul, oricum, este altul.
Sunt unii oameni care vor să lase un semn la trecerea lor prin lume, măcar în rândul familiei şi prietenilor apropiaţi. Sau să reprezinte direct şi indirect o regiune cu tradiţii bogate, aşa cum este şi cazul autorilor care apar în antologia “Opreşte-mă, la tine, Maramureş! Opreşte-mă, în tine, anotimp!” (Antologie de poezie şi proză, editura Armonii Culturale, 2020, director al editurii şi autor în antologie, Gheorghe A. Stroia). O astfel de antologie este, deci, un cadou de suflet. Un cadou pe care şi subsemnatul l-a primit pe neaşteptate, ocazie cu care am descoperit că un poem scris de mine este folosit la începutul cărţii, ca motto, dar şi pe coperta a patra (Le mulţumesc coordonatorilor Gelu Dragoş, Vasile Bele şi Nelu Danci pentru această onoare!).

ECLIPSA PARȚIALĂ DE SOARE DIN 21 IUNIE 2020 VA FI OBSERVATĂ DIN CURTEA PLANETARIULUI BĂIMĂREAN


Complexul Astronomic Baia Mare vă invită la observații astronomice Duminică 21 iunie 2020, dimineața, între orele 8.00 - 9.00, cu ocazia eclipsei inelare de Soare, vizibilă în România ca eclipsă parțială.

Întrucât următoarea eclipsă solară inelară se va produce doar peste un an, pe 10 iunie 2021, eclipsa solară parțială din 21 iunie 2020 este ocazia perfectă pentru astronomii amatori și pentru specialiști de a se bucura de spectacolul cosmic al întâlnirii celor doi aștri marcanți de pe cer, Soarele și Luna, într-o eclipsă vizibilă din Sudul și Estul Europei, mare parte din Asia, nordul Australiei, Pacificul și Oceanul Indian.

Eclipsele inelare se produc atunci când Luna se află mai departe de Terra, apărând astfel un pic mai mică pe cer, iar discul lunar nu acoperă în întregime Soarele (ca în cazul eclipselor totale de Soare), fiind vizibil un inel solar luminos.

Muzeul de Etnografie și Artă Populară a implementat plata cu cardul la cele două sedii


Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș se conformează tuturor criteriilor de distanțare socială și protejare a sănătății celor care trec pragul instituției, fapt pentru care, începând de vineri, 12 iunie, a fost implementată plata cu cardul la la cele două sedii: Muzeul Satului și Clădirea pavilionară.
”Ne dorim să fim o instituție modernă, aproape de nevoile comunităţii și facem tot ce este necesar pentru ca, cei care aleg să ne viziteze, să se simtă în deplină siguranță în contextul pandemiei de coronavirus. Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș se reinventează cu fiecare zi, având oferte atât pentru cei mici, cât și pentru cei mari, fapt pentru care îi așteptăm cu inima și cu portile larg deschise pe toți cei care vor să petreacă un timp de calitate într-un locație de excepție”, a declarat Monica Mare, directorul Muzeului.

Ioan Hada ne inundă sufletul cu 33 de hadaikuri


Poetul Ioan Hada ne surprinde din nou într-un mod plăcut prin apariţia plachetei „Alte 33 de poeme”, Editura „Eurotip” Baia Mare. Cunoscând-l de ceva vreme, pot să afirm răspicat că acesta trăieşte pentru poezie, e ceea ce i-a mai rămas în această viaţă sau dacă vreţi este singura care nu l-a trădat. Pe lângă cele 33 poezii, placheta însumând 67 de pagini, mai conţine „Referinţe critice” unde semnează, de-a lungul timpului: Alexandru Cistelecan, Leon Baconsky, Cristian Fulaş, Ion Mureşan, Marian Drăghici, Constanţa Buzea, Ioan Es. Pop, Marian Ilea, Vasile Dobra, Dragomir Ignat, Nicolae Tzone, Eugen Evu, Dragoş Vişan şi Daniel Marian. Poetul băisprian Ioan Hada, ca un fost brav ofiţer al Armatei Române nu se sfieşte şi are curajul să publice şi „Contra-referinţe critice” semnate de către Alex Ştefănescu şi Grigore Ciascai.
Revenind strict la poeziile din cel mai recent volum, aflăm că pentru poetul Ioan Hada, femeia este un şir nesfârşit de bucurie, dezamăgire, farmec, este prada şi pierzania lui, e muzică şi tăcere, e forţa motrice a vieţii, e al cincilea anotimp cum ar spune regretatul poet Grigore Vieru, este totul.

Depuneri de coroane în Baia Mare, la busturile lui Iuliu Maniu, George Pop de Băsești și I.C. Brătianu, cu ocazia centenarului Tratatului de la Trianon


Executivul Consiliului Județean Maramureș, reprezentat de către președintele Gabriel Zetea și vicepreședintele instituției, Ioan Doru Dăncuș, alături de primarul Municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, au depus coroane la busturile lui Iuliu Maniu, I.C. Brătianu, George Pop de Băsești, într-un moment solemn care evocă împlinirea a 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon.

Ziua de 4 iunie 1920 este una de mare importanță pentru simbolistica națională, marcând recunoașterea internațională a frontierei dintre Ungaria și România și astfel, și actul de la 1 Decembrie 1918, care consfințea unirea Transilvaniei cu România. Tratatul de pace cu Ungaria, care a stabilit frontierele între statele succesoare ale Austro-Ungariei a reprezentat o validare a drepturilor civile și politice ale românilor din Transilvania, dar și un act de normalitate față de idealul Unirii, deja înrădăcinat la vremea respectivă în memoria colectivă.

Președintele Consiliului Județean Maramureș îi îndeamnă pe toți maramureșenii să se achite de datoria morală de a-i cinsti pe cei care au însuflețit noțiunea de patriotism și să le închine un gând de prețuire pentru fiecare victorie care a adus România mai aproape de idealul pentru care au luptat.

The best bookmaker bet365

Free Premuim Templates by BIGTheme

Copyright © 2009-2020  -  powered by DSdata