The Best bookmaker bet365 Bonus

Boema băimăreană din anii 80 | În pas de pelerin (Fragment)

 
M-a impresionat cartea lui Nicolae Iorga  „O viață de om așa cum a fost”, adevărul este că are un titlu poetic și spune totul din titlu. Istoria literară  nu este cultivată  în ultima vreme, jurnalele sunt ajustate cu pagini rescrise, memoriile nu sunt încurajate. Chiar din jurnalul lui Liviu Rebreanu, ajuns pe mâna lui Marin Preda, la editura Cartea Românească, oarecine ( soția romancierului, Fany, probabil) a eliminat unele pagini. Nu mă gândeam să-mi scriu memoriile, sună sinistru dar mi s-au cerut  texte despre  anii petrecuți în diferite locații: Brașov, Timișoara, Baia Mare. Există mai multe riscuri prezentându- te în toată nuditatea în fața cititorului, fie că nu mai poți să folosești acele momente pentru  ficțiune, fie că  te deconspiri. Am scris „ în pas de pelerin”,  înapoi și înainte, există și un model de sudură: „în pas de pelerin”, un fel de zig- zag, fără a ține cont de cronologiea faptelor. Timpul este o materie primă din care croiesc după cum  îmi vin în memorie întâmplările : nu poți merge pe două cărări, numai când ești ,,afumat” ori ești scriitor ori  lucrător într-un domeniu  real. Până și marii scriitori contemporani  au avut un venit sigur, fie că erau profesori de liceu, universitari ori directori de edituri și de reviste, ziariști, editori, politicieni, avocați, meserii liberale. O figură aparte era în mediul scriitoricesc  poetul Claudian Cosoi, fiind  jurist avea o anume autoritate oferită de profesia coercitivă, o libertate față de alți colegi.

Nostalgia cugetării


Ică Sălisteanu e, acum, călăuză cu har pentru „eCreatorii lui Romeo”.
Fără zăbavă, ca un stareț ferecat în rânduelile făpturii sale noi, dar și a numeroși poeți publicați de prestigioasa editură eCreator din Baia Mare, Ica Sălisteanu integrează în mecanismele sale de abordare certitudinea, mai ales când ne arătă că a trage concluzii dintr-un haos de impresii personale are "deseori" sens.
Ca o carte să devină locul în care se păstrează prezența scrisă, experiența clară, înțelegerea vegheată, valoarea înverșunată, închinată, gravată, proclamată practice fiecare frază trebuie să fie un vehicul care nu încetează a extinde harul ce dă cuvintelor slavă.
Limba să nu fie sărăcită, trivializată de alianțe spontane între limite, letargie, lehamite, insulte ci sa viețuiască în viața comentariilor.

Halloween 2022: Ritualuri mai puțin cunoscute în cea mai terifiantă zi din an


Halloween este o sărbătoare celebrată în fiecare an în data de 31 octombrie, iar Halloween 2022 va avea loc luni, 31 octombrie. Tradiția a început odată cu Samhain, festivalul antic al celților, timp în care oamenii aprindeau focuri de tabără și îmbrăcau costume pentru a alunga spiritele.
În secolul VIII, Papa Grigore al II-lea a decis ca ziua de 1 noiembrie să fie un prilej de a sărbători toți sfinții. În scurt timp, Sărbătoarea Tuturor Sfinților (All Saints Day) a preluat câteva dintre tradițiile festivalului Samhain. Seara dinainte era cunoscută drept Ajunul Sărbătorii Sfinților (All Hallows Eve), iar mai târziu Halloween. Odată cu trecerea timpului, Halloween a ajuns să fie o zi plină de activități cum ar fi trick-or-treating (colindatul), sculptarea dovlecilor (Jack-o’-lantern), adunări festive, costumarea și delectarea cu dulciuri.
Însă, cum rămâne cu tradițiile și credințele de Halloween pe care oamenii din ziua de azi le-au uitat? Multe dintre aceste ritualuri uitate demult priveau spre viitor în loc de trecut și se gândeau la cei vii, nu cei morți.

Epistolierul Ioan Romeo Roșiianu, în Scrisori de dragoste irosită


Neobositul slujitor al literelor contemporane (editor, conducător de revistă, un fel de Mecena chiar, pentru mulți care bat la porțile afirmării artistice sau chiar se află în acest areal de mai multă vreme, organizator de manifestări culturale, autor de comentarii critice, dar, în primul și în primul rând, poet), băimăreanul născut pe meleaguri teleormănene, Ioan Romeo Roșiianu, aduce în fața publicului cititor o nouă carte de versuri, creată, și aceasta, în stilul care l-a consacrat, epistolar, cu versuri libere, ample, de obicei, care-i permit, transpunerea în poezie a frământărilor ontologice, induse de o realitate pe care firea lui oximoronică (paradoxal, vulcanică și contemplativă, rezultat, de fapt, al unei irepresibile sensibilități) o receptează necontenit, îi adună mesajele, imaginile și le transpune în artă.  
Cartea cu „Scrisori de dragoste irosită” – Editura ECreator, Baia Mare, 2019 – traduce, de la început și pe tot parcursul ei, neliniștile, tristețile artistului, înzestrat cu puterea de a vedea și dincolo de suprafața lucrurilor și, în același timp, de a le împărtăși prodigios și altora imaginea lumii așa cum apare dinspre sine, animat de o dragoste neostoită de viață, ce alege să o mărturisească, de cele mai multe ori, iubitei pe care o invocă în incipitul poemelor, etalându-și față de ea tot lăuntrul sufletului.

EPISTOLARUL lui ROMEO (Scrisori de dragoste irosită)


Motto:

                     “mai ṣtii cȃnd ţi-am spus că Seneca zicea că nu este puţin
timpul pe care îl mai avem, ci mult cel pe care l-am risipit  deja ?”
                                                      Ioan Romeo Roṣiianu    

    N-am întȃlnit ṣi văzut la nimeni atȃta risipă de emoţie, ca la Ioan Romeo Roṣiianu, exprimată în “Scrisori de dragoste irosită” (risipită).    
    Scrisorile n-au încercat să mărturisească zbuciumul unor voluptăţi trăite sau imaginate, ci mai degrabă zădărnicia ṣi irosirea sentimentului care (la vulcanicul Ioan Romeo Roṣiianu) seamănă mai degrabă cu trasul cu tunul după ţȃnţari, decȃt cu trasul la vȃnătoare cu puṣca cu lunetă.
    Și totuṣi este vorba numai de dragoste, cu toate păcatele ei, cu bucuriile ṣi cu durerile ei ṣi că dacă tot ce-a simţit cȃnd (exaltat de intensitatea emoţiei) a scris, s-a chemat dragoste, atunci da, a iubit, a iubit pȃnă la abandon.  

De dragoste în vremea pandemiei – Romeo Ioan Rosiianu: Scrisori către Izoleta


Trăim într-un timp distopic, la care sunt convinsă că, măcar în lumea noastră, nici un om normal nu s-ar fi gândit până acum câteva săptămâni. Pământul întreg se resetează și i-a pus pe locatarii lui temporari la colț, i-a închis în propriile adăposturi, într-un soi de șantaj cu finalitate posibil salutară: vreți să mergeți mai departe în călătoria pentru care ați apărut aici, stați în casă – dar nu degeaba: meditați la ce ați făcut pentru voi și, mai ales, contra mea și a noastră și alegeți cum ar trebui să acționați de-acum înainte dacă o fi să continuăm colaborarea – până condițiile de viață redevin prielnice; nu vreți, ieșiți și trăiți-vă apocalipsa!
Și dacă ar fi numai o situație locală (să zicem că am fi ajuns noi ori alții, un fragment de omenire, într-o conjunctură dramatică), am fi avut în sprijin speranța (săraca!), la fel ca mereu, că, vrând-nevrând, o să ni se întindă o mână de către alții, mai norocoși, încât să ieșim la un liman, dar, nu! Suntem, cum zicea, acum câteva zile, Papa Benedict (izolat și el, ca orice muritor, rostindu-și cuvântul „Urbi et orbi” în fața unei piețe pustii), în aceeași barcă! Veche, fragilă, cârmită de cele mai multe ori, prost!

Nistor Ioan Bud ne îndrumă pe Calea mântuirii


De puţin timp, autorităţile locale din Mireşu Mare i-au acordat inginerului silvic și scriitorului (afirmat și confirmat, între speciile literare abordate, ca epigramist de mare substanţă umoristică) Nistor Ioan Bud titlul de cetăţean de onoare al comunei Mireşu Mare, motiv pentru care a fost invitat la Centrul Cultural din Dăneştii Chioarului, locul de naştere al Domniei sale (într-o familie cu 13 copii) să se prezinte elevilor din şcoala în care a învăţat (coordonatori: prof. Ana Dragoş, prof. de limba română Nicoleta Butean).
Domnul Nistor Ioan Bud a vorbit în cuvinte alese despre satul copilăriei sale, a adus şi cărţi, pe care le-a prezentat copiilor, care l-au ascultat cu atâta plăcere, încât noi, adulții, ne-am dus cu gândul la marele povestitor Ion Creangă.
Un volum mi-a atras atenţia în mod special – „Ieşirea din infern. Calea mântuirii. Eseuri şi cugetări”, scos de Editura Zestrea din Baia Mare în urmă cu 20 de ani (2002). În prefaţă, Ion M. Mihai (alt inginer sedus de foaia tipărită) scria (lucru care definește foarte bine esența cărții): „În tot cuprinsul cărţii apare un fel de dualism, un fel de luptă a forţelor binelui – forţelor divine – şi a celor ale răului, reprezentate permanent prin Satan. Ubicuitatea lui Dumnezeu este dublată de aceea a lui Satan, care urmăreşte convertirea a [sic] cât mai multor oameni de partea lui, ispitindu-i şi încercând să-i îndepărteze de drumul spre mântuire”.

OBICEIURILE ANULUI NOU (I)


Obiceiurile Anului Nou sunt cele practicate în perioada de timp cuprinsă între 24 decembrie - 7 ianuarie şi sunt legate în special de sărbătorile Crăciunului şi ale Anului Nou, având o mare bogăție folclorică. Aceste obiceiuri pot fi grupate în două mari categorii : COLINDE şi URĂRI, şi TEATRU POPULAR (religios şi laic).
        Unii dintre folclorişti (G. Cucu, AL. Viciu şi S. Drăgoi au împărțit colindul în două mari categorii :
        a). COLINDE RELIGIOASE, care au ca subiect principal naşterea, botezul, patimile lui Iisus Hristos (acestea descriind raiul şi iadul, precum şi diferiți sfinți, având la bază, fie o origine populară, fie una livrescă) ;
        b). COLINDELE SOCIALE, care au elemente preluate, fie din balada voinicească, fie din legendele solare (mituri),
precu şi anumite tradiții sau urări.

Câți români mai împrumută cărți de la bibliotecă? Mai puține spectacole și vizite la muzee


Bibliotecile au eliberat anul trecut 16,3 milioane volume, cu 4,2 milioane volume mai puțin față de anul 2020 și cu 16,9 milioane volume mai puțin decât în anul 2019, anunță INS.
Numărul vizitatorilor la muzee şi colecţii publice a însumat 11,4 milioane persoane, cu 3,5 milioane persoane mai mult față de anul 2020, dar cu 6,8 milioane persoane mai puțin față de anul 2019.
Instituţiile şi companiile de spectacole și concerte au susţinut în țară 14,5 mii reprezentaţii, urmărite de 1,9 milioane spectatori, cu 4,5 mii reprezentații și cu 0,4 milioane spectatori mai mult față de anul 2020, dar cu 11,9 mii reprezentații și cu 6,2 milioane spectatori mai puțin fațăde anul 2019.

Activitatea unităților cultural-artistice, influențată de pandemie

În anul 2021, activitatea unităților cultural-artistice a fost influențată de evoluția pandemiei COVID-19 și de continuarea stării de alertă instituită din luna mai 2020. Unitățile cultural-artistice și-au desfășurat activitatea în condiții restrânse, prin aplicarea măsurilor de distanțare socială impuse de autorități pentru prevenirea răspândirii virusului COVID-19, ceea ce a condus la limitarea capacității totale a acestora, situație reflectată în indicatorii statistici prezentați, preciează instituția.

"Scrisori către Izoleta" de Ioan Romeo Roşiianu, un monolog – dialog de introspecție profundă


         Un monolog-dialog, poeziile lui Roșiianu pot fi citite ca o elegie de cuplu în care comunicarea nu lipsește, deși monologul pare să fie protejat doar de autorul afectat de frustrările eului interior.  În acest dialog nu lipsește dragostea și spiritualitatea într-un format colocvial în care există un intervievator și un interlocutor și este posibil să vorbești și să asculți aşa cum se întâmplă în viață într-un cuplu cu puncte de vedere similare. Interesantă este tema care este abordată în această discuție în curs, care variază, susținută de evenimentele din fiecare zi cu mesaje clare, promiscuitate și planuri de acțiune pentru un viitor aparent deja scrise de destin.  Modul în care sunt explorate secvențele vieții deschide cititorului o viziune panoramică holografică cu dorința de a fi transportat ca într-un film pentru marea cinematografie. Fiecare poezie este un nou cadran al scenariului care definește individualitatea matură în fațetele dragostei, vieții și previziunilor morții.

The best bookmaker bet365

Free Premuim Templates by BIGTheme

Copyright © 2009-2021  StirileMM.ro