The Best bookmaker bet365 Bonus

 

O fosilă descoperită într-o peşteră din România a dezlegat unul dintre marile mistere ale evoluţiei omului


O fosilă veche de 40.000 de ani a unui maxilar uman descoperită în România sugerează că oamenii şi neanderthalienii au continuat să se reproducă în Europa, după ce au intrat în contact în Orientul Mijlociu.
Testările ADN au arătat că genomul avea între 4,8 şi 11,3 la sută ADN de om de neanderthal. În mod obişnuit, între unu şi patru procente din genele omului modern provin de la neanderthalieni.
Omul de neanderthal este o sub-specie distant înrudită, dar genetic diferită de oamenii moderni numiţi Homo sapiens. Oamenii de ştiinţă cred că neanderthalieni au migrat din Africa în Europa şi posibil în Asia în urmă cu 50-60.000 de ani.

Incinerarea lui Mircea Eliade - dorinţă testamentară sau voinţa discipolilor săi? Cum a reuşit părintele „Istoriei religiilor” să dea peste cap ortodoxia


 Părintele „Istoriei religiilor” a lăsat posterităţii nu doar o operă de mare valoare, ci şi multe semne de întrebare rămase fără răspuns. Moartea sa, incinerarea trupului după tradiţia indiană şi slujba oficiată la Chicago de un pastor neoprotestant au stârnit discuţii controversate în lumea creştin-ortodoxă.
Cele mai fidele mărturii despre ultimele clipe ale vieţii lui Mircea Eliade au fost consemnate de Ioan Petru Culianu, în „Mahaparinirvana”. Unul din cei mai apropiaţi discipoli ai lui Eliade spune că a fost printre primii care a aflat de la Christinel (a doua soţie a lui Mircea Eliade) ce s-a întâmplat în seara zilei de 14 aprilie 1986, atunci când Eliade a suferit un atac cerebral.
„Christinel mă ia deoparte şi îmi povesteşte că luni, în jurul orei şase, Mircea Eliade i-a cerut cartea lui Emil Cioran <Exercises d'admiration> şi s-a aşezat în fotoliul său preferat de catifea verzuie ca să citească.

Lunea Artelor. Lansarea antologiei poetice a Cenaclului Scriitorilor din Maramureș în limba albaneză


Lunea Artelor din data de 18 mai le propune iubitorilor de literatură o lansare de carte. Este vorba despre o antologie poetică a Cenaclului Scriitorilor din Maramureș, în traducerea lui Baki Ymeri, apărută la Editura Amanda Edit Verlag. Cartea se intitulează „Stina e Dashurise” și cuprinde creații ale poeților: Florica Bud, Ioan Romeo Roșiianu, Elena Cărăușan, Alexa Gavril Bâle, Flavia Cosma, Rodica Dragomir, Luis Raul Calvo, Luisa Neruț, Gelu Dragoș, Teresia Bolchiș Tătaru, Olimpia Danci, Ioana Ileana Ștețco, Marian Hotca, Rodica Brad Păuna, Silvia Bya Urlih. Volumul al doilea al antologiei este așteptat în curând.
Lunea Artelor este un eveniment săptămânal, organizat de Teatrul Municipal Baia Mare, care își propune să adune iubitori ai diferitelor arte în jurul teatrului, acesta fiind o artă sincretică.

LUNEA ARTELOR: LANSAREA ANTOLOGIEI „STINA E DASHURISE”


Lansarea antologiei poetice a Cenaclului Scriitorilor din Maramureş în limba albaneză


Lunea Artelor din data de 18 mai le propune iubitorilor de literatură o lansare de carte. Este vorba despre o antologie poetică a Cenaclului Scriitorilor din Maramureş, în traducerea lui Baki Ymeri, apărută la Editura Amanda Edit Verlag. Cartea se intitulează „Stina e Dashurise” şi cuprinde creaţii ale poeţilor: Florica Bud, Ioan Romeo Roşiianu, Elena Cărăuşan, Alexa Gavril Bâle, Flavia Cosma, Rodica Dragomir, Luis Raul Calvo, Luisa Neruţ, Gelu Dragoş, Teresia Bolchiş Tătaru, Olimpia Danci, Ioana Ileana Şteţco, Marian Hotca, Rodica Brad Păuna, Silvia Bya Urlih. Volumul al doilea al antologiei este aşteptat în curând.

Lunea Artelor. Expoziție personală de artă textilă semnată de Ioana Alexandra Sas


Lunea Artelor din data de 11 mai o va avea ca protagonistă pe tânăra artistă băimăreană Ioana Alexandra Sas, care ne propune o expoziție de artă textilă. Vernisajul va avea loc de la ora 19, în foaierul Teatrului Municipal.
    „Expresivitățile textile cu valențe tridimensionale au devenit o preocupare constantă a ultimilor ani. Cercetând problematica textilelor ambientale am inițiat proiecte care fac referire la aria designului și a obiectului multifuncțional, fără a renunța cu desăvârșire la elementele de natură artistică.
Urmărind evoluția artelor textile, doresc să cercetez posibilitățile de creație prin noi metode de prelucrare a materialului textil sau de expresie textilă. Mă interesează în mod special fenomenul transdisciplinar dintre domeniile artei și alte domenii (design, tehnologie, peisagistică, arhitectură etc.)

Poezi rumune nga Ioan Romeo Roşiianu


Nga i njëjti autor: “Thonj të dhimbjes” (1994), “Lindja e pagjumësisë” (1996), “Ndërresa për të Shenjtin e harruar” (1997), “Poeti i vrarë nga Fjalët” (1999), ”Letra të hapura trupit Tënd” (2000), “Mallkimi që shuan qirinj” (2000), “Akatistet e Nënës së Zotit” – bashkautor - (2002, ribotim 2003), “Në kërkim të engjëllit të humbur” (2005), “Rinjerëzimi i fjalëve” (2005), “Piktori i fjalëve” (2015). Deri tani Ioan Romeo Roşiianu ka shkruar parathënie, pasthënie apo vështrime kritike për rreth 200 libra. Ka qenë i përfshirë në 10 fjalorë dhe 26 antologji letrare. Në cilësi të redaktorit, kryeredaktorit apo drejtorit të editurave  “Casa Lux” dhe “Odeon” në Bukureshtit dhe “Enesis” e “Iulius” në Baia Mare, ka koordinuar dhe është përkujdesur për botimin e mbi 100 librave.

EUROPAfest - Caffe Festival Ibis. Sfarsitul zilei este inceputul bunei-dispozitii


In fiecare seara din perioada 15-22 mai, incepand cu 20:00, artistii din cadrul EUROPAfest, veniti de pe 4 continente vor sustine concerte live in mijlocul publicului, la Caffe Festival Ibis. Fara conventii, fara pretentii, Caffe Festival Ibis este un loc al relaxarii si bunei-dispozitii, destinat mai ales celor care vor sa incheie o zi de munca intr-un mod placut.
Concertele tinute pana tarziu in noapte cu artisti de jazz, blues, pop sau clasic, atmosfera destinsa, joviala si voia-buna te invita sa te bucuri de mici placeri precum un pahar de vin in compania prietenilor.

Istoria macabră a dacilor: femei şi copii tăiaţi şi îngropaţi sub case, sacrificii umane o dată la cinci ani, soţii de căpetenii înjunghiate şi arse pe rug


Asemeni tuturor triburilor considerate barbare de lumea greco-romană, geto-dacii au practicat sacrificiul uman din cele mai vechi timpuri. Carnagiile făcute de daci pentru a îmbuna zeii sunt atestate atât de scriitori antici, cât şi de numeroase descoperiri arheologice. Femei, copii şi tineri erau sfârtecaţi de suliţe, arşi sau înjunghiaţi ritualic.

Triburile geto-dacilor făceau parte, conform istoricilor lumii antice, din neamul tracilor, o populaţie indo-europeană care s-a stabilit în zona Balcanilor şi a Europei Centrale. Geto-dacii amintiţi de izvoarele scrise greceşti şi latine ocupau zona de la nord de Dunăre până la limita sudică a Carpaţilor Păduroşi, către est până la Nistru, iar la vest până în zona Dunării Mijlocii, aproximativ până în apropiere de Viena. 

Continuă cursul „Zestrea strămoşească a Maramureşului - tradiţii, locuri sacre, meşteşuguri străvechi”


Cei care doresc să descopere datinile primite moştenire, de veacuri, de la străbuni, bisericile de lemn aflate sub oblăduirea sacrului şi incluse în Patrimoniul UNESCO, meşteşugurile străvechi specifice celor patru zone etnografice ale judeţului Maramureş - Ţara Chioarului, Ţara Codrului, Ţara Lăpuşului, Ţara Maramureşului sunt aşteptaţi să se înscrie la cursul „Zestrea strămoşească a Maramureşului - tradiţii, locuri sacre, meşteşuguri străvechi”.
Prima zi de curs: 7 mai 2015, între orele 15.00 – 17.00, la Sala Computeen (demisol) a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu”. Cursul va avea loc săptămânal, joi, de la 15,00 la 17,00.
Înscrierile au loc începând cu 27 aprilie şi până în 7 mai inclusiv, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu“, Bd. Independenţei, nr. 4B, Baia Mare (Recepție).
Coordonator curs: lector universitar dr. Delia-Anamaria RĂCHIŞAN.

De ce nu era iubit de popor Mihai Viteazul, domnitorul care şi-a angajat mercenari străini şi a făcut averi uriaşe


Campaniile militare ale domnitorului împotriva otomanilor, încununate de succes, nu i-au încălzit cu nimic pe „rumâni”, aşa cum erau numiţi ţăranii ajunşi din ce în ce mai săraci, pe care Mihai Vizeazul i-a legat de glie, favorizând boierii.

Marele domnitor Mihai Viteazul, numit de creştinii din Balcani drept „steaua lor răsăriteană”, sau eliberatorul, datorită campaniilor sale militare de succes, a fost un domnitor nu foarte iubit de popor. Şi asta nu datorită averii sale imense, obţinute într-un timp foarte scurt, din comerţul cu vite şi cu giuvaieruri, ci a eforturilor sale de înzestrare a armatei, cu costuri imense pentru  norodul din ce în ce mai sărăcit.

The best bookmaker bet365

Free Premuim Templates by BIGTheme

Copyright © 2009-2021  StirileMM.ro