The Best bookmaker bet365 Bonus

Din iubire a apărut antologia „Iubire din IUBIRE”


Cu bucurie semnalez faptul că editorul Ioan Romeo Roşiianu este un promotor cultural, editor şi scriitor de cursă lungă. Dovadă este antologia „Iubire din IUBIRE”, sub semnul Prietenii literare, colecţia Antologica, în care apar un număr de 51 de autori, atât din ţară cât şi din diaspora. Nici nu mai știu a câtea antologie este! Deci, a devenit brand marca IRR.
Aşa cum este politica editurii, nici eu nu o să fac o selecţie a celor prezenți ci am să-i nominalizez pe toţi, în ordine alfabetică. Tema fiind generoasă, așa cum spune și titlul antologiei.
Estera Bălan ne propune un număr de 11 poezii, printre care un acrostih și trei rondeluri; Valentin Bălan se prezintă cu 11 poezii, printre care şi poezia „De ziua ta”; Rodica Ioana Bândilă este prezentă cu un grupaj de 8 poezii de dragoste; prietena Maria Bem ne propune 6 poezii, printre care şi poezia „De Dragobete”; Violeta Bobocea este prezentă cu 7 poezii; băimăreanca Elena Borcuti semnează 4 poezii de dragoste, printre care şi poezia „Când tu zâmbeşti: „... Când tu zâmbeşti,/Şi fulgere-n vară taie văzduhul/Pe cer din norii grei ca plumbul,/Din întuneric soarele răsare,/Mă simt cuprinsă/De mreaja frumuseţii tale!”; Sergiu Botezatu din Republica Moldova are 3 poeme; Ionuţ Caragea participă cu 3 poezii;

Minciună în CV și atac sub centură împotriva ECREATOR


În data de 25 februarie 2024 am semnalat faptul – pe Facebook – că (a)numita Iulia – Florentina Paciurea a publicat, în antologia „Fior de argint” - recent apărută la Editura „Contraste culturale” din Giurgiu, coordinator Izabela Tănasă – un CV neconform cu realitatea.
Redau – mai jos - în întregime postarea făcută, am boldat și dat cu italic, ca să iasă în relief.
Oameni onești au înțeles despre ce e vorba și i-au recomandat și arătat calea corectă de remediere a poveștii, pentru a evita o mistificare a adevărului.
Că este o mistificare precizarea că i-ar fi apărut vreo carte, cândva, cumva, la Editura eCreator.
Am discutat cu ea și eu, i-am explicat că e corect ce solicit și… m-am trezit că încerca să mă intimideze spunându-mi că soțul ei lucrează la Parchet.

21 februarie – Ziua Internațională a Limbii Materne


Martorii lui Iehova promovează diversitatea lingvistică și folosirea limbii materne.
Albaneza, armeana (inclusiv armeana de est și armeana de vest), maghiara, ruteana (din Carpați), limbajul semnelor românesc, româna și rromani (România) – toate acestea fiind vorbite pe teritoriul României –,  sunt doar câteva dintre cele peste 1 000 de limbi în care este disponibil conținut pe jw.org, cel mai tradus site din lume.
Ziua Internațională a Limbii Materne va fi sărbătorită în 21 februarie și va sublinia importanța faptului de a avea acces la conținut în limba principală vorbită de fiecare persoană, denumită deseori „limba inimii”. Referitor la impactul folosirii limbii materne asupra unui om, mulți obișnuiesc să spună că dacă îi vorbești cuiva în propria limbă, cuvintele îi vor ajunge la inimă.
Potrivit Raportului de monitorizare a educației la nivel global, întocmit de UNESCO, în jur de 40% din locuitorii planetei nu au acces la educație într-o limbă pe care o vorbesc și o înțeleg.

Ioan Romeo Roșiianu, „litanii” din preaplinul sufletului său


La mijloc de ianuarie am primit volumul ”Litanii pentru sufletul gol”, Editura „eCreator”  Baia Mare, Colecția ”Poesis”  a reputatului poet  Ioan Romeo Roșiianu, cu o prefață semnată de Mioara Bahna. Aceasta consideră că „Sentimentele expuse sunt adesea oximoronice, la fel și perspectiva asupra dragostei, fiindcă, dacă, și nu de puține ori, ea, cea care stârnește trăirile, este apariție celestă (...), fiind leac al răului existențial (...), tot ea este și sursă a nefericirii, generatoare, alături de alți factori, a ceea ce vocea lirică numește apocalipsa interioară, mai ales atunci când crește cât o noapte neprezența ta”.
Volumul lui Ioan Romeo Roșiianu este o carte a infernului  personal care conţine şi elemente de construcţie livrescă. Poetul  îşi riscă inima în căuşul cuvintelor sale: „nimic din ce-am ştiut nu va rămâne/să spună lumii c-am mai fost /arcuş la vioara fără strune/păcat în zilele de post”  (Statornicie, pag. 97) sau „aş plânge-ades şi-aş muri în sori/de s-ar mai stinge licărul din stele/mă doare tristeţea şi-adorm adeseori/şi se face tăcere-n păcatele mele” (Apocalipsa interioară, pag.43).

Litanii pentru sufletul gol

,,Litanii pentru sufletul gol” este un volum amplu, scris de poetul Ioan Romeo Rosiianu și publicat la Editura ECreator. Este o carte care mi-a umplut sufletul de bucurie și pentru care, am încercat să fac o recenzie de suflet.
Poetul Ioan Romeo Roșiianu este înzestrat cu un stil inconfundabil de abordare a viziunii asupra vieții și morții, reprezentat printr-un tipar personalizat de evaluare și de constatare a propriilor sentimente, coroborate cu visurile și dorințele fiecărui om de a-și ocoli cât mai discret, clipa ,,Morții” și pașii care-l conduc până la ,,Ea”.
Tuturor ne este frică de sosirea acestui moment și cu toate acestea, descoperim în poezia dumnealui, sclipirile unui om învăluit de o tristețe profundă, dar împăcat cu destinul și inevitabilul.
Un labirint de gânduri, trăiri și sentimente interioare însoțește aceste poeme, ca într-un puzzle, în care jucătorul izbutește să construiască cu ajutorul pieselor împrăștiate, întregul!
Fiecare vers are semnificații aparte, reușind să ne conducă în interiorul visului poetului, odată cu escaladarea tuturor frământărilor sale existențiale.

Suflet și viață


În poemul „Avem timp”, Octavian Paler spunea: „Am învățat că scrisul ca și vorbitul / poate liniști durerile sufletești. /... / Am învățat să iubesc / ca să pot să fiu iubit.”, iar poetul Ioan Romeo Roșiianu știe să-și facă leac sufletului din însuși sufletul său, oferindu-l cu dărnicie într-o minunată explozie de culori lirice în volumul de poezie „Litanii pentru sufletul gol”, apărut la Editura eCreator, din Baia Mare.
Intarisiat în cunoscutele-i „Scrisori...” adresate iubitei, poetul – călător dinspre suflet înspre suflete – trece într-un alt registru liric (din cel modernist și postmodernist), acela al poeziilor cu particularități prozodice de ritm, rimă, măsură, dar mai ales cu eufonia și repetițiile caracteristice simbolismului, curent literar care cultivă: simbolul, sinestezia, sugestia; și prin care se realizează corespondența între senzații diferite (auditive, vizuale, olfactive, motorii).
Cu multă artă și meșteșug, Ioan Romeo Roșiianu nu mai folosește tiparele epistolare pe care le-a dăruit lectorilor săi, ci îi provoacă la o privire introspectivă în propriile lor suflete.

Ecouri nevăzute


Volumul de poezie al lui Ioan Romeo Roşiianu, publicat de Editura eCreator din Baia Mare acum, invită la o analiză profundă.
Putem observa un fir narativ clar, care îmbină introspecția personală cu o reflecție asupra condiției umane universale.
Titlul ,,Litanii pentru sufletul gol” este intens simbolic și plin de semnificații.
,,Litanii” se referă la rugăciuni sau solicitări insistente, adesea într-un context religios sau spiritual. Această alegere de cuvinte sugerează o serie de poeme care pot servi ca meditații sau cereri adresate unei puteri superioare sau chiar către sinele interior.
,,Pentru sufletul gol” poate indica o stare de căutare, de dorință adâncă sau de lipsă în suflet, posibil o căutare de sens, de umplere a unui vid emoțional sau spiritual.

Trăiri profunde


        Poetul, criticul literar și nu în ultimul rând omul de cultură Ioan Romeo Roșiianu își lasă amprenta remarcabilă prin apariția acestui volum de poeme, apărut la editura eCreator, pe care o și patronează.
        Întregul volum îl consider a fi unul de analiză atât interioară (mai ales), cât și o analiză exterioară a lumii în care ne ducem existența.
         Titlul este unul sugestiv, simbolic, care la o primă vedere poate crea semne de întrebare.
Substantivul litanie, conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române (DEX) este o rugăciune lungă (rostită alternativ de preot și de credincioși) sau cu sens figurat poate fi o expunere, o înșiruire lungă, monotonă și plictisitoare.
Alăturarea substantivului, sufletului, însoțit de prepoziția simplă pentru trimite direct la laitmotivul volumului, la partea cea mai puternic înzestrată cu sentimente, trăiri și emoții.

Din clocotul existenței


Pusă (începând chiar cu titlul și continuând cu primul poem) sub semnul unei tristeți profunde, incurabile, cartea lui Ioan Romeo Roșiianu expune, de-a lungul poeziilor pe care le cuprinde, nu goliciunea unui suflet, ci preaplinul unui spirit debordând de dragoste – de viață, de părinți, de neam și, firește, „de moșie”  –, pe care o așază în versuri care să-i domolească dorul în primul rând de mamă și de tată, zeii fiecărei vârste, începând cu a copilăriei, când aceștia i-au fost prezențele cele mai dragi nu doar în gând, ci și pe pământ, și continuând cu o intensitate sporită de durerea hăului ce se cască tot mai mare între momentul plecării lor în altă lume și prezentul gol, într-adevăr, de ființele lor.
Cu, în felul acesta tragic, dobândita conștiință a efemerității prezenței omului pe pământ, în versuri clasice, poetul exprimă tentativa zadarnică de resemnare cu un statu-quo inevitabil și, prin urmare, volens-nolens, asumat: „Eu am stat la rându-mi lângă crucea veche, / dintr-o poză spartă mă privea un chip, / nu știam atuncea că cerul pereche / are-n lutul morții vreascuri de nisip”.

TRANSCENDEREA LITANIEI ÎN ARTA CREAȚIEI LITERARE 


          Luând în discuție cartea de versuri a lui Ioan Romeo Roşiianu, LITANII PENTRU SUFLETUL GOL şi pornind de la ideea că "litania" este o rugăciune dialogată sau cântată alternativ de preot şi de credincioşi, constând în scurte invocații, ne face să credem că poetul transcende termenul bisericesc în arta creației literare, făcând din el o specie literară a genului liric în versuri, în care rolul preotului este luat de eul poetic, care-şi destăinuie păsurile, durerile şi trăirile sale, iar rolul corului, al credincioşilor, fiind preluat acum de masa anonimă a cititorilor.
          De fapt, autorul LITANIILOR, Ioan Romeo Roşiianu, apare aici în postura unui poet al unor atitudini lirice ieşite din comun, atitudini ce ne poartă până în pragul abisurilor infernal de dureroase.
          Ioan Romeo Roşiianu a fost întotdeauna, şi a rămas, un poet în inima şi-n simțirea căruia  totul prinde nuanță liturgică cu un pronunțat iz de sfântă împărtăşanie, armonizându-se perfect cu trăirile şi simțirile sale interne, cu dorurile şi ofurile sale atât de felurite, în care, pe prim plan se află moşii şi strămoşii săi, în primul rând părinții, tata şi mama, din care descinde direct.

The best bookmaker bet365

Free Premuim Templates by BIGTheme

Copyright © 2009-2021  StirileMM.ro