The Best bookmaker
bet365 Bonus
Noul Cod Penal nu mai prevede infracțiunea de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni
- Detalii
- Categorie: Juridic
- Publicat: Luni, 05 Mai 2014 00:08
- Scris de Voichiţa Răşcanu
- Accesări: 1396
Înalta Curte are misiunea de a decide dacă infracțiunea de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni a fost dezincriminată sau nu. În Noul Cod Penal se mai regăsește numai infracțiunea de constituire de grup infracțional organizat, mult diferită față de cea de asociere, iar legile speciale nu mai prevăd decât constituirea unui grup infracțional organizat.
Dacă ÎCCJ ajunge la concluzia că nu mai există infracțiunea de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, în multe dintre dosarele aflate acum pe rolul instanțelor nu se vor mai putea aplica nici pedepse pentru aceste infracțiuni, dar nici sporurile pentru concurs. Ca atare, infractorii vor scăpa cu o singură pedeapsă, mult mai mică.
Mai mult, decizia de a dezincrimina asocierea în vederea săvârșirii de infracțiuni le-ar putea profita atât interlopilor, dar mai ales funcționarilor și demnitarilor corupți.
Mafia poate să trăiască liniștită, doar să nu aibă aparența unui grup infracțional organizat. Adică, să nu fie mai mult de trei persoane, să nu aibă o structură ierarhică și nici roluri bine definite. Se pot asocia mai mulți oameni în scopul comiterii de infracțiuni, pot chiar să le comită pe o anumită durată de timp, condiția esențială fiind să nu aibă o structură ierarhică și nici roluri bine stabilite, adică să colaboreze, nu să fie subordonați. Aceștia nu vor fi învinuiți decât pentru infracțiunile efectiv comise, nu și pentru asociere! Cam aceasta a fost aprecierea Curții de Apel Brașov, care a decis să sesizeze Înalta Curte, pentru a da o decizie obligatorie în acest caz.
Dacă Nuțu Cămătaru zicea te rog, scăpa de o infracțiune!
Conform noii reglementări, dacă Nuțu Cămătaru, un exemplu pur întâmplător nu ar fi avut locotenenți cărora să le dea ordine și, de exemplu, în interceptări, i-ar fi rugat frumos să intre peste cineva în casă, iar locotenenții nu i-ar fi răspuns: „da șefu", ci „o să mă gândesc dacă asta e cea mai bună soluție", atunci, pe noua reglementare, cel mai probabil, Cămătaru ar fi răspuns doar pentru infracțiunile efectiv comise. Nu de alta, dar asocierea pentru săvârșirea de infracțiuni a ieșit din calcul și din legislație.
Asocierea, mult mai ușor de probat decât grupul
Nu este clar care a fost intenția legiuitorului și mai ales scopul dezincriminării, cel puțin în aparență, a asocierii în vederea săvârșirii de infracțiuni, dar rămâne de neînțeles de ce, într-un stat ca România, unde infractorii au tendința de a acționa împreună, a fost trecută cu vederea o infracțiune mai facil de probat decât grupul infracțional. Astfel, la asociere era suficientă dovedirea intenției cu care persoanele au decis să acționeze împreună, intenție care ar fi putut fi probată inclusiv prin infracțiunea ulterioară însăși. La grup infracțional, însă, este nevoie, pe lângă probarea legăturilor dintre persoanele bănuite a face parte din grup, de dovedirea relațiilor ierarhice dintre acestea, adică de identificarea liderului, de identificarea regulilor după care funcționează grupul.
"Asocierea", eliminată din toate reglementările
Legea 39/2003, o lege specială care impune măsuri de prevenire și combatere a criminalității naționale și internaționale prevedea, înainte de modificările făcute odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod Penal, atât existența infracțiunii de constituire de grup infracțional organizat, dar și pe cea de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, explicitată și în Vechiul Cod Penal. Conform articolului 7 din legea mai sus menționată, inițierea sau constituirea ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, care nu este, potrivit prezentei legi, un grup infracțional organizat, se pedepsește, după caz, potrivit art (...) sau 323 din Codul Penal. Vechiul Cod Penal prevedea, la articolul 323, infracțiunea de "asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni", definită astfel: "fapta de se a asocia sau de a iniția constituirea unei asocieri în scopul săvârșirii uneia sau mai multor infracțiuni (...) ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unei astfel de asocieri, se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 15 ani (...). Dacă fapta de asociere a fost urmată de săvârșirea unei infracțiuni, se aplică celor care au săvârșit infracțiunea respectivă pedeapsa pentru acea infracțiune în concurs cu pedeapsa prevăzută la alin. 1. Nu se pedepsesc persoanele prevăzute în alin. 1, care denunță autorităților asocierea mai înainte de a fi fost descoperită și de a se fi început săvârșirea infracțiunii care intră în scopul asocierii". Cu alte cuvinte, Vechiul Cod Penal prevedea posibilitatea pedepsirii numai pentru asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, chiar dacă nu exista un grup structurat, adică era posibil ca mai multe persoane să consimtă la comiterea unei sau unor infracțiuni, pe o anumită durată și să acționeze în consecință. După intrarea în vigoare a Noului Cod Penal, articolul din legea specială și din Vechiul Cod Penal care incriminau asocierea, au fost eliminate! Singura infracțiune specifică conceptului de mafie, care a rămas incriminată, este cea de grup infracțional organizat.
Grupul infracțional, fără modificări de esență
Articolul 7 din legea 39/2003 definea infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat. „Inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat sau aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepsește cu închisoare de la 5 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi (...)". Grupul infracțional organizat era definit în articolul 2 al legii 39/2003, astfel: „grup structurat, format din 3 sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material, NU constituie grup infracțional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are o continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului". Acum, în articolul 367 din Noul Cod Penal, grupul infracțional este definit ca: „ grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni".
După cum se poate observa, elementele constitutive ale grupului organizat sunt aceleași atât în noua legislație, ca și în vechea legislație. Singurele diferențe sunt în legătură cu felul infracțiunilor pentru care se constituie grupul, în vechea legislație fiind denumite infracțiuni grave, iar în noua legislație fiind, în principiu, aceleași infracțiuni, dar fără denumirea de grave. O altă deosebire este precizarea de la finalul articolului 2 din vechea lege specială, care spunea exact ce NU înseamnă grup infracțional organizat și care făcea diferența între grup și asociere. Numai că, elementele rămânând în esență, aceleași, procurorii vor avea mult de lucru până la a putea dovedi existența grupului și mai ales pentru a stabili liderul și rolul fiecărui individ în grupare. Dificultatea se va ivi mai ales în ceea ce privește demnitarii bănuiți de acte de corupție.
Chițoiu, Rușanu și Carabulea, grup sau asociere?
Lipsa infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni va fi de natură să îi ajute cel mai mult pe demnitarii și oamenii politici care sunt prinși în dosare de corupție. Pentru procurori va fi extrem de greu să probeze multe elemente necesare care să dovedească existența grupului, nu doar o asociere. Un exemplu este cel din dosarul Chițoiu-Rușanu.
Procurorii DNA au decis să îi trimită în judecată pe soția fostului ministru al Finanțelor, Daniel Chițoiu, Laura Chițoiu, pe nașul Dan Radu Rușanu, pe omul de afaceri Ilie Carabulea și alții, pentru mai multe infracțiuni, printre care și constituire de grup infracțional organizat.
Întrebarea care se pune este cum stabilesc procurorii DNA care a fost liderul grupului în acest caz și în interesul cui au acționat toți subordonații din grup. Asta pentru că, pe de o parte, Carabulea voia să îi ajungă anumiți oameni în funcțiile dorite de el în societăți de asigurări, și pentru asta s-a folosit de anumiți oameni ai săi, dar și de Laura Chițoiu, însă nu de Rușanu. Pe de altă parte, interesul emiterii Ordonanței de Urgență cu privire la ASF era interesul anumitor liberali, printre care, spun procurorii, Chițoiu și Rușanu, fără însă a include celelalte personaje din pretinsul grup infracțional.
Așadar, grupul nu a acționat coordonat pentru un interes, iar perioada de acțiune, cel puțin pentru unii din grup, a fost una foarte scurtă, aceștia având chiar o singură faptă prin care au ajutat grupul. Este puțin probabil ca cei de la primul nivel al așa-zisului grup să fi știut de activitatea grupului și chiar să fi cunoscut că există un grup, ca atare, această infracțiune este puțin probabil să stea în picioare în instanță. Mai potrivită și mai ușor de probat ar fi fost încadrarea celor din dosarul Rușanu- Chițoiu la asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, dar procurorii DNA, cunoscând practica în materie după schimbarea Codului Penal, nu au riscat.
Ierarhia într-un grup este în natura umană
Sociologul Otilia Lupu a explicat, pentru ZIUAnews, cum se formează grupurile în societate, de ce este necesară ierarhia, precum și modul în care sunt aleși liderii unui grup:
„Grupurile sunt de două feluri: primare și secundare. Grupurile primare sunt familia, grupurile restrânse, grupul intim de prieteni. Grupurile secundare: grupurile în care oamenii deja socializează, intră în contact în funcție de afinități, în funcție de interese comune, simpatii sau antipatii. Dar fiecare dintre noi intră într-un grup pentru că este motivat să fie în acel grup, își dorește să facă parte dintr-un anumit grup, datorită valorilor pe care grupul acela le transmite, datorită imaginii pe care o are sau datorită nevoilor lui. Putem exemplifica aici: avem grupuri sociale, profesionale, formale, informale, în funcție de relația oficială sau neoficială. Pot fi într-un grup formal - la serviciu, de exemplu - unde stabilesc relații profesionale și ierarhice, dar, în același timp, în cadrul grupului formal există și grup informal, care se realizează pe bază de simpatie, de afinitate, care nu coincide întotdeauna cu cel formal. Un lider informal, care atrage în jurul său oameni în funcție de capacitatea lui emoțională, nu va coincide și nu va fi același cu șeful, cu managerul.
În grupul informal există un lider și toți ceilalți în jurul său, pe bază de afectivitate, emoțional. Liderul informal se alege emoțional, cel care are puterea și capacitatea de a concentra, de a-i aduna în jurul său pe ceilalți, cel care este urmat întocmai de către ceilalți. El va spune ceva și toți îl vor urma și vor face așa cum spune el pentru că au încredere în el.
Ierarhia se creează de la sine. Intervin și temperamentele, intervin și interesele. Unora le place să fie conduși, altora le place să fie conducători și vor alege în funcție de ceea ce vor ei - interese sociale, economice, profesionale, emoționale -, o poziție socială, unde vor îndeplini un anumit rol.
Ierarhia, vrem nu vrem, se face, este de natură psiho-socială, pentru că în funcție de temperament, de latura psihologică, emoțională noi ne încadrăm și intrăm în anumite grupuri și noi alegem să fim conduși sau conducători. Dacă nu ne place un anumit rol sau o anumită poziție, vom lupta sau nu să le schimbăm. În general, grupurile se formează la început ad-hoc sau pe o idee. De exemplu, oamenii pot fi independenți în relații și se întâmplă un eveniment - Revoluția sau grupul lor mic este vulnerabil -, atunci cu toții, chiar dacă nu au relații de colaborare, se vor grupa, își vor uni forțele pentru a-și apăra și a se apăra ei ca și grup de influența externă negativă".