IDEI PROVOCATOARE | ORGANIZAREA SOCIAL-POLITICA A ROMANIEI

Detalii

Categorie: Cultura

Publicat: Sâmbătă, 12 Noiembrie 2016 15:52

Scris de Dr. Petru Tomoiaga

Accesări: 963

In dorinta si credinta ca ideile urmatoare vor putea fi folositoare societatii incerc sa le exprim pentru a provoca reflexii, si apoi, de ce nu, actiuni.
    Intr-o societate complexa, atat prin numarul de elemente care o alcatuiesc si care duce la cresterea interactiunii dintre ele, cat si prin dinamica ei, ceea ce face ca este bun, valabil astazi, maine sa fie deja invechit, vetrust.
    Complexitatea societatii este determinata si de cresterea fara precedent a volumului si dinamicii informatiilor, ca urmare a progresului tehnic si tehnologic a mijloacelor de comunicare, desfintand astfel granitele fizice ale unei tari.
    Din cele de mai sus am vrut sa arat ca daca vrem cu adevarat sa rezolvam problemele unei societati, trebuie sa analizam “CAUZELE” si nu fenomenele, efectele.

Ori pentru aceasta trebuie timp si profesionalism, ori lucru acesta nu se poate face decat prin “CERCETARE” facut de echipe multi disciplinare (ingineri, arhitecti, economisti, sociologi si profesori).
 
 

    In figura desenata, rezulta ca simptomele reprezinta asemenea unui iceberg, doar 20% la suprafata, restul de 80% fiind in adancime, trebuie gasite.
    Repet, urmatoarele idei trebuie supuse cercetarii, studiind impactul social.
    
1. Descentralizarea administrativa

    Veriga de baza a organizarii sociale trebuie sa fie orasul, comuna, de o anumita dimensiune ca sa-si acopere total sau in mare parte, cheltuielile administrative si social-culturale.
    Nu mai este nevoie nici de judete si nici de regiuni, acestea fiind surse importante de coruptie si de risipa financiara si materiala, si nu in ultimul rand, umana. Marimea Romaniei permite acest lucru, gandidu-ne ca sunt multe orase, cu numar de locuitori comparabile.

(Cateva) Avantaje ale descentralizarii
    a) stimuleaza initiativele, responsabilitatea si autoritatea conducerii locale, care se afla in centrul activitatilor sociale, cel mai aproape de locul actiunilor.
    b) descentralizarea multiplica eficacitatea actiunilor sociale
    c) descentralizarea valorifica la maximum avantajele care decurg din luarea deciziilor la locul si chiar in momentul actiunii
    d) descentralizarea fortifica, simplifica, accelereaza procesul administrative. Ea minimizeaza numarul de probleme pentru care e nevoie sa intervina organul ierarhic (guvernul + parlamentul). Elimina formalitatile inutile, serviciile duble
    e) descentralizarea permite dezvoltarea liderilor locali, puternici si independenti. Ei se vor sprijini si concentra pe oameni care i-au ales si nu pe cei de la judete sau govern, care impart “pomenele”. Ei trebuie sa mearga pe expresia: “Ajuta-te si te va ajuta si Dumnezeu” si nu pe “Cade para malaiata in gura lui natafleata”.
    Am pornit de la ideea “ce este omul, ce nevoi are el si cum pot fi satifacute mai eficient”, in abordarea organizarii a comunelor, a oraselor, in acest sens consider util sa enunt Teoria ierarhiei nevoilor umane, dupa A. Maslow:


 


Nevoile fiziologice sunt acele fara de care o persoana nu ar putea trai, cum ar fi: hrana, apa, aer, adapost, sex.

Nevoile de securitate sunt cele de siguranta, stabilitate, dependenta, protectie, lipsa fricii, a anxietatii si a senzatiei de haos, nevoia de structura, ordine, lege si limite, puterea unui protector.
    Nevoile de securitate pot devenii foarte presante pe scena sociala, atunci cand exista amentari reale la adresa legii, a ordinii si autoritatii. Amenintarea haosului sau a nihilismului poate provoca majoritatii oamenilor o regresie la nivelul nevoilor superioare catre nevoie de securitate ce devine dominanta. O reactie frecvent intalnita, aproape previzibile, este acceptarea cu usurinta a dictaturii sau unui regim militar.

    Nevoie de apartenenta si dragoste sunt nevoile de prietenie, dragoste si simtamintele de apartenenta. Nevoia de dragoste implica oferirea si primirea afectiunii. Cand ea nu este satisfacuta, persoana va simti in mod acut lipsa prietenilor, a partenerului sau a copiilor. O astfel de persoana va jindui sa aibe relatii cu oameni in general – la un loc, in grup sau familie- si va incerca din toate puterile sa isi atinga scopul.
    As sublinia din nevoile de apartenenta importanta profunda a comunitatii, a teritoriului propriu, a clanului, acelor “de un fel” cu individul, clasei sale, a grupului sau, a colegilor de munca. Sa nu uitam tendintele profunde, animalice, de a ne aduna in turme, in cârduri, de a ne alatura, de adapostire.

    Nevoile de stima si respect – oamenii au nevoia unor evaluari, de obicei inalte, stabile, cu baze solide, a propriei persoane, nevoia respectului de sine si cea a respectului din partea celorlalti. Aceste nevoi pot fi clasificate in doua grupe secundare. Acestea sunt in primul rand, dorinta de putere, reusita, adecvare, maiestrie si competenta, incredere in fata lumii, independenta si libertate. In al doilea rand, avem ceea ce putem numi dorinta de buna reputatie sau prestigiu (definita ca respect sau stima din partea celorlalti), de status, faima si glorie, de dominatie, recunoastere, atentie, importanta, demnitate sau apreciere.

    Nevoile de actualizare a sinelui – oamenii trebuie sa fie ceea ce pot sa fie. Muzicienii trebuie sa faca muzica, artistii plastici sa picteze, poetii, scriitori, sa scrie, daca vor sa fie impacati cu ei insasi. Trebuie sa ramana fideli propriei nature. Forma particulara pe care o iau aceste nevoi variaza foarte mult de la o persoana la alta. La un individ poate lua forma nevoii unui parinte excelent, la altul poate exprima dorinta de a fi un bun atlet, la un al treilea, un pictor sau a inventa diverse lucruri.
    Exista cateva conditii, care trebuie neaparat sa fie indeplinite ca nevoile sa fie satisfacute. Conditii cum ar fi, libertatea opiniei, libertatea de a face ceea ce iti doresti, atat timp cat asta nu ii afecteaza negativ pe altii, libertatea de exprimare, de a cerceta si de a cauta informatii, libertatea in grup.

    Randurile de mai sus, am simtit nevoia sa le exprim pentru a avea in permanenta in gandirea, simturile noastre “cine este omul, ce nevoi are pentru a tinde spre fericire”, si cum pot fi satisfacute aceste nevoi cel mai efficient din punct de vedere economic, social si psihologic.
    In opinia mea, acestea pot fi gratulate cu o inalta eficienta, in primul rand la nivelul verigii de baza.
    Nu este nevoie nici de judete, si nici de alte verigi intermediare, administrative sau politice, care sunt surse de risipa si de coruptie, de inhibare a initiativelor locale, etc.
    Pentru simplificare birocratiei, a economisirii resurselor si a intarii conducerea calitatilor, acolo unde defapt au loc desfasurari ale evenimentelor social-economice, cred ca ar fi bine ca:
a)    Camera deputatilor din parlamentul Romaniei sa fie alcatuit din primarii alesi, care sa se reuneasca o data pe trimestru (ca regula). Elaborarea proiectelor de legi sa se faca de surse profesioniste (institutii, grupuri de specialisti) in cel putin doua variante, astfel ca parlamentul sa poata allege varianta care ar putea sa le satisfaca cel mai bine nevoile oamenilor. Avand in vedere gradul inalt de descentralizare, ca regula in parlament, sa vor aborda strategii de dezvoltare, aparare (siguranta  nationala a mediului) pe termen lung (cinci ani, si mai mult). Aceste strategii, repet, elaborate de specialisti, care au timpul si pregatirea sa o faca cel mai bine, ar duce si la cresterea calitativa a luarii deciziilor la nivel local. Consider ca in felul acesta am imbina nevoia de professionalism in luarea deciziilor la nivelul tarii, cu reprezentarea democratica:

 


b)    Senatul, in marime de circa douazeci (patruzeci) de persoane, sa fie alesi dintre persoanele academice, stintiifice, culturale, religioase, de catre colectivele din care fac parte, intrucat acestea isi pot da seama mai bine de valoarea profesionala si morala a alesilor. (Senatul trebuie sa fie un fel de “SFAT AL BATRANILOR”) cu doua tipuri de atributii:
b1) de avizare a proiectelor de legi, strategii elaborate de profesionisti
b2) de drept de veto, privind numirea ministrilor si conducatorilor si serviciilor de informatii, siguranta nationala, etc.

c)    Republica Prezidentiala , in care presedintele sa fie ales de populatie sau electronic (de tip SUA) si care sa isi poata allege ministrii(guvernul aprobat de senat). Activitatea guvernului trebuind sa se concentreze pe coordonarea elaborarii strategiei pe termen mediu si lung, strategiei care urmeaza sa fie aprobata de camera deputatilor.

Poate viata politica ar fi mai cenusie, (monotona) nemaiexistand conflictele dintre o administratie prezidentiala si una guvernamentala. S-ar elimina si ipocrizia politica prin care un presedinte sustinut de un partid si membrii unui partid sa se dezica de el. Si nu in ultimul rand sa ne gandim la costurile acestor administratii relative paralele, ineficiente si ipocrite.

2. Sistemul de valori al societatii

Oricat de simpla si eficienta ar fi o structura social-administrativa, ea nu va produce efectele dorite daca nu se bazeaza pe un sistem de valori cultivate inca din copilarie si toate mediile bazate pe creatii de valoare in toate domeniile si pe moralitate. Sintagma americana “nu ma intrebati cum am castigat primul milion” este vetusta speficica unui societati relative primitive si sarace si netinand cont de valorile morale crestine. Sa presupunem ca un individ a omorat o persoana pentru a-si insusi averea lui, sa nu-l intrebam de unde si cum a castigat banii??
Trebuie sa cultivam respectul fata de munca creative si rezultatele ei. Inovatorii sa fie mereu scosi in fata societatii pentru a fi modele si nu bogatii hoti care trebuie marginalizati.
Educatia pragmatica si creative trebuie sa fie prioritatea prioritatilor.
Daca vom avea oameni formati pe principii de gandire invatoare-stiintifice si morala, vom gasi solutii de dezvolatare a societatii.
Copii, inca de la gradinita, prin metode speficice (jocuri) trebuie sa ii invatam sa gandeasca creative sis a foloseasca metodele speficice unei cercetari stiintifice.
Stiinta este templu democratiei (Th. Buckle).