The Best bookmaker bet365 Bonus

 

24 de fapte despre Titanic de care probabil nu știai


 1. Cel mai bogat pasager de la bordul Titanicului era John Jacob Astor IV. Averea lui netă era în jur de 85 milioane de dolari (sau 2 miliarde în zilele noastre). Astor a pierit împreună cu Titanicul. A fost văzut ultima dată fumând o țigară pe punte împreună cu jurnalistul și scriitorul de romane de mistere american Jacques Futrelle.

2. Opulenta Baie Turcească a fost desemnată numai pasagerilor de la clasa I. Mai mult de 700 de pasageri de la clasa a III-a trebuiau să împartă doar două căzi.

3. Fiecare inginer de pe Titanic a pierit o dată cu nava. Au rămas în urmă pentru a menține curentul pornit ca alții să aibă o șansă de scăpare.

Scriitori clujeni premiaţi la Baia-Mare


În ultimele zile ale anului trecut, la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia-Mare, a avut loc prima ediţie a Premiilor naţionale de literatură “Ecreator” şi lansarea volumului “Ecreator – The best 2016”, volum care conţine texte publicate – evident – în revista “eCeator”. Printre premianţii “eCreator” s-au numărat şi scriitorii clujeni Vasile Gogea, Ion Cristofor, Gabriel Cojocaru, Ioan-Pavel Azap şi Flavius Lucăcel.

Să remarcăm că activitatea acestei reviste, fondată de scriitorul Ioan Romeo Roşiianu, a reuşit să creeze şi adevărate „prietenii literare” între scriitorii din Maramureş şi cei din alte colţuri ale ţării, în special din Sibiu, Cluj-Napoca şi Drobeta Turnu Severin.
http://ziarulfaclia.ro/scriitori-clujeni-premiati-la-baia-mare/

PREMIANŢII EDIŢIEI I A FESTIVALULUI INTERNAŢIONAL DE LITERATURĂ „eCREATOR”


La prima ediţie a Festivalului Internaţional de literatură „eCREATOR”, în prezenţa unor scriitori veniţi din Canada, Austria, Germania, Ungaria şi Republica Moldova, precum şi a 60 de scriitori din zonă şi restul ţării s-au acordat următoarele premii:

1 – Premii pentru Excelenţă în administraţie şi cultură

Simeon de Sina


Baronul Simeon Gheorghe de Sina, cunoscut și ca Simon Georg Freiherr Sina von Hodos und Kisdia (n. 15 august 1810, Viena – d. 15 aprilie 1876, Viena) a fost unul din cei mai renumiți întreprinzători și bancheri austrieci, diplomat (ministru plenipotențiar al Greciei în Viena, München și Berlin), consilier secret și membru al Camerei Superioare al imperiului austriac (1874), dar în mod îndeosebit umanist și mecena. Mai departe, nobilul a fost membru al Senatului, a întreținut conducerea Academiei Maghiare de Științe precum și a Academiei de Arte Frumoase la Viena. A și exercitat funcția de director al consiliului general de credit bancar ungar.

Ediţia I a Premiilor naţionale de literatură eCreator şi lansarea volumului ECREATOR-THE BEST 2016


Consiliul Judeţean Maramureş, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş, revista literară ECREATOR, fondator scriitorul Ioan Romeo Roşiianu,  vă invită să participaţi la Ediţia I a premiilor naţionale de literatură ECREATOR şi la lansarea volumului ECREATOR-THE BEST 2016.
Prezintă Ioan Romeo Roşiianu, Marian Ilea şi Nicolae Scheianu. Participă scriitori din România, Germania şi Republica Moldova.
Manifestarea va avea loc miercuri, 28 decembrie 2016, ora 16,oo în Sala de conferinţe a Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare, director dr. Teodor Ardelean.

Obiceiuri de iarnă din Țara Lăpușului | Cinstirea Evelor la Dămăcușeni (Evázás, 23-24 decembrie)


Majoritatea obiceiurilor de iarnă care se practică în Ţara Lăpuşului sunt legate de prosperitatea, sănătatea oamenilor şi a vitelor, norocul, fertilitatea solului, muncile agricole,  căsătoria tinerilor şi fericirea gospodăriei. Am întâlnit în satul Dămăcuşeni, unde sătenii sunt majoritatea de religie reformată, un obicei străvechi de iarnă, nemaipracticat în alte zone numit Cinstirea Evelor şi în maghiară Evázás. În Dămăcuşeni, cu trei-şase săptămâni înainte de Crăciun,  se alegeau patru băieţi care aveau şi posibilitatea să  plătească şi să  cazeze muzicanţi şi aceştia trebuiau  să  aibă şi drăguţă. Şi mergeau băieţii după muzicanţi, băieţi care o ştiut să  cânte bine, ca lumea. Şi se alegeau căpitanul  mare şi caporalul mare. Căpitanul trebuia să  fie prezentabil, drăguţa lui să  fie cineva în sat, căpitanul de obicei găzduia şi dădea masa la muzicanţi.

Masă rotundă la Consiliul Județean Maramureș: ”Crăciunul – obiceiuri şi simboluri”


O serie interesantă de dezbateri pe tema simbolurilor, semnificaţiilor şi obiceiurilor de Crăciun a avut loc marţi, 15 decembrie, la Palatul Administrativ.
În cadrul celei de-a VIII-a ediţii a evenimentului „Crăciun în Maramureş” organizat de Consiliul Judeţean, Facultatea de Litere din cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare, în colaborare cu Muzeul de Etnografie şi Artă Populară au organizat Masa Rotundă „Crăciunul – obiceiuri şi simboluri”. Studenţi, masteranzi şi doctoranzi ai specializărilor Etnologie şi Teologie din cadrul Facultăţii de Litere s-au aşezat la masă cu cadre universitare, dar şi specialişti în etnologie şi teologie pentru a dezbate această tematică frumoasă, Crăciunul, a cărui spirit ne cuprinde sufletele în această perioadă.

Maramureşul între kilometrul 0 al Europei şi marginea României


Când mi-a încolţit în minte ideea naşterii „eCreator” cred că nimeni în afară de mine nu a pariat pe supravieţuirea ei în aceste vremuri de tranziţie interminabilă, darmite pe impunerea ei într-un peisaj literar în care stau pe linia de plutire numai marile reviste, cele consacrate, care au finanţarea asigurată şi a căror prezenţă pe piaţă face parte din obişnuinţa cotidiană.
Veneam după o tăcere de 15 ani în critica literară şi una de peste un deceniu editorial, aşa că nu mai aveam de partea mea decât tenacitatea şi dorinţa de revenire, redevenire şi redefinire.
Ideea a fost repede îmbrăţişată de Marian Ilea, Nicolae Scheianu, Vasile Muste, Ştefan Mariş sau Ioan Marchiş, mai apoi Mihai Ganea, Virginia Paraschiv, Ştefan Jurcă şi mulţi alţii.

Gabriel Zetea: ”Mii de participanți au ajuns la Muzeul Satului, la a VIII-a ediție a evenimentului Crăciun în Maramureș”


Colindele și tradiția s-au împletit sâmbătă, 17 decembrie 2016, la Muzeul Satului din Baia Mare, acolo unde, sub egida Consiliului Județean Maramureș, cele șapte primării gazdă și-au așteptat colindătorii cu bucate alese și vin fiert la acțiunea care a arătat, până în cele mai mici detalii, ce înseamnă un Crăciun în Maramureș. Deși manifestările cuprinse în cadrul evenimentului ”Crăciun în Maramureș”, ajuns acum la cea de-a VIII-a ediție, au început încă de joi, 15 decembrie, cu vernisaje și cete de colindători în holul Palatului Administrativ din Baia Mare, deschiderea oficială a avut loc sâmbătă, la ora 10.00, la Muzeul Satului din Baia Mare, startul manifestărilor fiind dat de președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea.

De ce s-a luptat Ştefan cel Mare cu turcii?


Despre Ştefan cel Mare, domn al Moldovei între 1457 şi 1504, se spune că a fost apărătorul creştinătăţii, al Europei împotriva turcilor şi a islamului. A fost un adevărat „atlet al credinţei creştine“, după cum îl caracteriza chiar Papa Sixt al VI-lea într-o scrisoare redactată chiar în perioada războaielor lui Ştefan cel Mare cu turcii.

Manualele de istorie, cărţile şi studiile ştiinţifice, precum şi filmele dedicate marelui nostru domnitor ne prezintă în unanimitate această imagine eroică de apărător al creştinătăţii. Figura lui Ştefan cel Mare a devenit sinonimă cu epopeea poporului român, care s-a sacrificat pe altarul credinţei creştine în lupta împotriva necredincioşilor turci. Şi totuşi, a apărat Ştefan cel Mare creştinătatea?

The best bookmaker bet365

Free Premuim Templates by BIGTheme

Copyright © 2009-2021  StirileMM.ro