Raport activitate 2013 - trim. I 2014/Salubrizare UAT-uri 2014

  • Tipărire
Detalii
Categorie: Administratie
Publicat: Marți, 27 Mai 2014 00:10
Scris de Ioan ŞTREMPEL
Accesări: 1552


I. Atribuţii ale Gǎrzii Naţionale de Mediu[1]:

  • elaboreazǎ, promoveazǎ şi reactualizeazǎ periodic, împreunǎ cu autoritatea publicǎ centralǎ pentru protecţia mediului, dupǎ caz, reglementǎri, ghiduri şi norme tehnice privind activitatea de control şi inspecţie;
  • elaboreazǎ planul anual de activitǎţi, prin stabilirea obiectivelor, sarcinilor şi modalitǎţilor concrete de acţiune;
  • constatǎ faptele ce constituie contravenţii şi aplicǎ sancţiunile în domeniul protecţiei mediului, sesizeazǎ organele de urmǎrire penalǎ competente şi colaboreazǎ cu acestea la constatarea faptelor care, potrivit legislaţiei de mediu, constituie infracţiuni;
  • participǎ în mod direct la acţiuni de prevenire şi combatere a faptelor de naturǎ infracţionalǎ în domeniul sǎu de activitate, împreunǎ cu organele competente, prin personalul împuternicit în acest sens, în baza protocoalelor de colaborare încheiate;
  • controleazǎ respectarea cerinţelor legale în emiterea actelor de reglementare, avize, acorduri, autorizaţii de mediu/autorizaţii integrate de mediu, şi are acces la întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii acestora, la solicitarea conducǎtorului autoritǎţii publice centrale pentru protecţia mediului;
  • propune organului emitent suspendarea şi/sau anularea acordului/avizului/autorizaţiei/

             autorizaţiei integrate de mediu, dupǎ caz, emis/emisǎ cu nerespectarea prevederilor legale;

  • îndeplineşte un rol activ în cadrul reţelelor de inspecţie europene şi internaţionale, coopereazǎ cu celelalte autoritǎţi şi organisme internaţionale şi participǎ la proiecte şi programe derulate în domeniul protecţiei mediului;
  • verificǎ depunerea de cǎtre persoanele fizice şi juridice la Administraţia Fondului pentru Mediu a declaraţiilor privind obligaţiile la Fondul pentru mediu;
  • verificǎ sesizǎrile cu privire la încǎlcarea actelor normative în domeniu;
  • controleazǎ aplicarea reglementarilor privind comercializarea şi/sau utilizarea îngrǎşǎmintelor chimice şi a produselor de protecţie a plantelor, pentru evitarea poluǎrii mediului de cǎtre acestea;
  • verificǎ la deţinǎtorii cu orice titlu/administratorii de terenuri îndeplinirea obligaţiilor stabilite de legislaţia în vigoare privind întreţinerea perdelelor forestiere şi a aliniamentelor de protecţie, spaţiilor verzi, parcurilor şi a gardurilor vii şi aplicǎ sancţiunile corespunzǎtoare;
  • controleazǎ investiţiile care necesitǎ aviz/acord de mediu în toate fazele de execuţie, având acces la întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii avizului/acordului de mediu, monitorizându-le pânǎ la definitivarea acestora, inclusiv lucrǎrile cu impact asupra zonelor de habitat natural, de conservare a ecosistemelor, a florei, faunei sǎlbatice şi acvaculturii;
  • controleazǎ respectarea prevederilor legale privind gestionarea, depozitarea şi valorificarea deşeurilor provenite în urma activitǎţii de creştere şi îngrǎşare a animalelor şi pǎsǎrilor, de prelucrare şi industrializare a produselor animaliere şi cerealiere, precum şi activitatea de neutralizare a deşeurilor de origine animalierǎ;
  • controleazǎ mǎsurile luate de operatorii economici privind prevenirea poluǎrilor accidentale;
  • constatǎ prejudiciul asupra mediului, eventualele ameninţǎri iminente cu un astfel de prejudiciu şi identificǎ operatorul responsabil;
  • solicitǎ date şi documente persoanelor angajate în unitatea controlatǎ, care prin natura atribuţiilor au tangenţǎ cu obiectul controlului, din care sǎ rezulte modul de respectare a normelor legale în vigoare;
  • stabileşte mǎsuri şi termene, în conformitate cu dispoziţiile legale, obligatorii pentru unitǎţile controlate, în vederea înlǎturǎrii deficienţelor constatate, şi urmǎreşte modul în care aceste mǎsuri şi termene au fost îndeplinite sau respectate;
  • propune/participǎ la elaborarea de proiecte de acte normative în domeniul protecţiei mediului;
  • rǎspunde la solicitarea expresǎ de instruire a personalului de specialitate al administraţiei publice centrale şi locale în domeniul sǎu de competenţǎ, colaboreazǎ cu instituţiile de specialitate în activitǎţile de pregǎtire a specialiştilor în domeniul protecţiei mediului;
  • participǎ la schimbul rapid de informaţii cu instituţiile şi organele competente, naţionale şi internaţionale, privind produsele, substanţele, tehnologiile care reprezintǎ risc pentru sǎnǎtatea şi securitatea cetǎţenilor si a mediului;
  • fundamenteazǎ şi propune în proiectul de buget resursele financiare necesare în vederea realizǎrii politicilor în domeniul sǎu de competenţǎ;
  • efectueazǎ controale tematice dispuse de conducerea GNM;
  • organizeazǎ acţiuni de promovare cǎtre populaţie a legislaţiei de mediu din domeniul sǎu de activitate;
  • îndeplineşte orice alte atribuţii de inspecţie şi control prevǎzute de lege şi aplicǎ mǎsurile corespunzatoare.

GNM are urmǎtoarele atribuţii specifice:

      A.În domeniul controlului poluǎrii:

  • controleazǎ activitǎţile cu impact asupra mediului şi aplicǎ, dupa caz, sancţiuni contravenţionale persoanelor fizice sau juridice care le desfǎşoarǎ;
  • controleazǎ modul în care sunt respectate prevederile actelor de reglementare privind protecţia mediului şi verificǎ mǎsurile stabilite prin programele de conformare sau planurile de acţiuni pentru activitǎţile economico-sociale;
  • exercitǎ controlul activitǎţilor care prezintǎ pericole de accidente majore şi/sau impact semnificativ transfleitalier asupra mediului, în vederea prevenirii şi limitǎrii riscurilor de poluare, împreunǎ cu organele competente, dupǎ caz, şi ia mǎsurile corespunzǎtoare, potrivit legii;
  • participǎ la stabilirea cauzelor poluǎrii asupra factorilor de mediu şi aplicǎ sancţiunile prevǎzute de lege, inclusiv încetarea şi/sau suspendarea unor activitǎţi pe perioade determinate de timp, în cazul în care este pusǎ în pericol sǎnǎtatea populaţiei sau în cazul în care se constatǎ depǎşirea concentraţiilor poluanţilor peste limitele admise de legislaţia in vigoare;
  • controleazǎ realizarea importului, exportului şi tranzitului de deseuri, în conformitate cu prevederile legislaţiei specifice în vigoare referitoare la transportul peste fleitierǎ al deşeurilor şi cu cele ale convenţiilor internaţionale din acest domeniu, la care România este parte;
  • controleazǎ realizarea importului, exportului şi tranzitului de substanţe şi preparate periculoase, în conformitate cu prevederile legislaţiei specifice în vigoare şi cu cele ale convenţiilor internaţionale din acest domeniu, la care România este parte;
  • controleazǎ pe întreg teritoriul ţǎrii respectarea de cǎtre persoanele juridice sau fizice a legilor şi reglementǎrilor în vigoare din domeniul gospodǎririi calitative şi cantitative a apelor;
  • controleazǎ modul în care lucrǎrile construite sau în curs de execuţie pe ape sau având legǎturǎ cu apele sunt realizate, exploatate şi întreţinute, în conformitate cu prevederile avizelor şi autorizaţiilor de gospodǎrire a apelor şi ale celorlalte reglementǎri din domeniul apelor;
  • controleazǎ respectarea dispoziţiilor legale în activitatea de exploatare a materialelor din albiile minore şi majore ale cursurilor de apǎ;
  • controleazǎ operatorii economici sau persoanele fizice în ceea ce priveşte folosirea, transportul, manipularea sau depozitarea de materiale ori de substanţe de orice fel, antrenabile în apele de suprafaţǎ sau subterane;
  • controleazǎ modul în care utilizatorii de apǎ îşi îndeplinesc obligaţiile legale privind modificarea tehnologiilor de fabricare, în vederea reducerii consumului de apǎ şi a volumului de ape uzate, micşorǎrii nocivitǎţii acestora şi recuperǎrii substanţelor utile pe care le conţin;
  • controleazǎ modul de funcţionare a staţiilor de epurare şi respectarea condiţiilor de calitate a apelor uzate evacuate în emisare, potrivit reglementǎrilor în vigoare;
  • dispune, în condiţiile prevǎzute de lege, încetarea activitǎţii unitǎţilor sau instalaţiilor, în caz de poluare a factorilor de mediu şi/sau în cazul producerii de disconfort populaţiei.

      B.În domeniul substanţelor şi preparatelor periculoase:

  • solicitǎ şi primeşte informaţii despre proprietǎţile substanţelor sau ale preparatelor periculoase, inclusiv despre compoziţia chimicǎ a acestora;
  • monitorizeazǎ producatorii, importatorii şi distribuitorii de substanţe şi preparate periculoase;
  • efectueazǎ controlul desfǎşurǎrii operaţiunilor cu substanţele care sunt folosite în mod frecvent la fabricarea ilicitǎ a drogurilor - precursori din categoria III;
  • efectueazǎ controlul respectǎrii cerinţelor speciale în vederea comercializǎrii substanţelor ca atare, în preparat sau în articol;
  • constatǎ şi sancţioneazǎ încǎlcarea prevederilor reglementǎrilor în domeniul substanţelor şi al preparatelor periculoase şi stabileşte mǎsurile de remediere şi termenele pentru îndeplinirea acestora;
  • verificǎ respectarea obligaţiei de înregistrare a substanţelor ca atare sau în compoziţia preparatelor şi de notificare a substanţelor aflate în compoziţia articolelor, precum şi de preînregistrare a substanţelor care beneficiazǎ de un regim tranzitoriu;
  • verificǎ conformitatea fişelor cu date de securitate;
  • verificǎ respectarea obligaţiilor utilizatorilor din aval de a comunica informaţii referitoare la utilizarea specialǎ a unei substanţe deja înregistrate de un operator din amontele lanţului de aprovizionare;
  • verificǎ respectarea condiţiilor specifice prevǎzute în autorizaţiile eliberate de Agenţia Europeanǎ pentru Produse Chimice pentru substanţele incluse în anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 1.907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1.488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei;
  • verificǎ respectarea prevederilor privind restricţiile la producerea, introducerea pe piaţǎ şi utilizarea anumitor substanţe periculoase ca atare, în compoziţia unor preparate sau articole;
  • verificǎ respectarea prevederilor privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor periculoase;
  • verificǎ respectarea obligaţiilor referitoare la comunicarea informaţiilor necesare elaborǎrii inventarului clasificǎrii şi etichetǎrii;
  • verificǎ respectarea prevederilor privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizǎrii solvenţilor organici în anumite vopsele, lacuri şi în produsele de refinisare a suprafeţelor vehiculelor;
  • verificǎ respectarea prevederilor privind limitarea utilizǎrii anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electleiice;
  • verificǎ transmiterea de cǎtre operatorii economici a datelor şi informaţiilor privind evaluarea şi controlul riscurilor prezentate de substanţele existente;
  • controleazǎ existenţa şi respectarea limitei de gudlei şi monoxid de carbon, înscrisǎ pe ambalajul produselor din tutun, conform legislaţiei în domeniu;
  • controleazǎ respectarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 31 martie 2004 privind detergenţii;
  • controleazǎ respectarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 304/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind exportul şi importul de produse chimice periculoase;
  • controleazǎ respectarea prevederilor legislaţiei specifice privind substanţele care epuizeazǎ stratul de ozon;
  • verificǎ respectarea prevederilor legale referitoare la aplicarea principiilor de bunǎ practicǎ de laborator.

      C. În domeniul controlului biodiversitatii si al ariilor naturale protejate:

  • verificǎ respectarea regimului de administrare a reţelei naţionale de arii naturale protejate, precum şi a prevederilor din regulamentele şi planurile de management ale acestora;
  • controleaza respectarea prevederilor legislaţiei specifice privind ariile naturale protejate, parcurile şi rezervaţiile naturale, organizând acţiuni comune împreunǎ cu reprezentanţii acestora în vederea protejǎrii habitatelor naturale;
  • controleazǎ modul de respectare a legislaţiei privind ariile naturale protejate, siturile Natura 2000, conservarea habitatelor naturale, a florei, faunei sǎlbatice şi acvaculturii;
  • asigurǎ controlul şi inspecţia activitǎţilor care implicǎ organisme vii modificate genetic, obţinute prin tehnicile biotehnologiei moderne, respectiv: utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic, introducerea deliberatǎ în mediu şi pe piaţǎ a organismelor vii modificate genetic, importul şi exportul organismelor vii/microorganismelor modificate genetic, precum şi activitǎţile de testare, cultivare, comercializare, transport, import-export, depozitare de plante superioare modificate genetic;
  • controleazǎ autorizaţiile şi modul de desfǎşurare a activitǎţii de pescuit şi de protecţie a fondului piscicol din apele naturale, ce aparţin domeniului public;
  • verificǎ respectarea de cǎtre cultivatorii de plante superioare modificate genetic a prevederilor din autorizaţiile obţinute şi a cerinţelor legale privind înregistrarea activitǎţilor la direcţiile agricole, trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic;
  • controleazǎ respectarea reglementarilor privind importul/exportul de plante şi animale din flora şi fauna sǎlbaticǎ;
  • controleazǎ respectarea mǎsurilor de conservare, cu scopul menţinerii sau refacerii ecologice a suprafeţelor terestre şi acvatice aflate într-o arie naturalǎ protejatǎ;
  • controleazǎ activitǎţile de recoltare, capturare şi/sau de achiziţie şi comercializare pe piaţa internǎ a plantelor şi animalelor din flora şi fauna sǎlbaticǎ, terestrǎ şi acvaticǎ, sau a unor pǎrţi ori produse ale acestora, în stare vie, proaspatǎ ori semiprelucratǎ;
  • controleazǎ legalitatea deţinerii în captivitate a animalelor sǎlbatice de cǎtre persoane fizice sau juridice, precum şi condiţiile de viaţǎ asigurate acestora;
  • controleazǎ modul de valorificare a resurselor biologice de florǎ şi faunǎ sǎlbaticǎ, a fondului piscicol din apele naturale şi a animalelor sǎlbatice de interes vânǎtoresc;
  • controleazǎ respectarea mǎsurilor de prevenire şi combatere a unor acţiuni de distrugere a habitatelor naturale, prin arderea miriştilor, stufului sau vegetaţiei forestiere, prin desecǎri sau devieri ale cursurilor de apǎ ori activitǎţi de turism necontrolat şi neorganizat, acţiuni care au ca efect distrugerea condiţiilor de conservare a florei şi faunei sǎlbatice;
  • controleazǎ respectarea prevederilor legale privind gestionarea, depozitarea şi valorificarea deşeurilor provenite din prelucrarea materialului lemnos;
  • controleazǎ respectarea mǎsurilor de menţinere şi ameliorare a fondului peisagistic natural şi antropic, în elaborarea planurilor de urbanism şi amenajare a teritoriului;
  • exercitǎ controlul privind modul de administrare a substantelor toxice daunatoare florei, faunei şi sectorului piscicol, precum şi modul de recoltare a plantelor din sectorul agricol;
  • colaboreazǎ, în baza protocoalelor încheiate cu autoritǎţile din domeniu, la acţiunile de verificare a stǎrii de fapt a vegetaţiei şi faunei sǎlbatice de interes naţional;
  • controleazǎ respectarea obligaţiilor ce le revin proprietarilor şi detinatorilor de terenuri, cu/sau fǎrǎ titlu, de a proteja flora şi fauna sǎlbaticǎ existente pe acestea, in scopul menţinerii echilibrului ecologic şi conservarii biodiversitǎţii;
  • menţine legǎtura permanent cu fundaţiile care au ca obiect de activitate ocrotirea florei şi faunei sǎlbatice.

Motivul prezentǎrii acestor atribuţii este dat de poziţionarea Gǎrzii Naţionale de Mediu (deci şi a CJ MM) ca un important vector al relaţiei de informare şi comunicare cu mijloacele massmedia, dar şi cu publicul, pe problematica de mediu. Urmare a unui mix de motive, subiective şi obiective, percepţia societǎţii civile despre activitatea GNM este puţin distorsionatǎ. Suntem percepuţi, de cele mai multe ori, drept instituţia ce rǎspunde şi suntem acuzaţi cǎ nu ne facem datoria în probleme a cǎror rezolvare ţine de alte înstituţii, fiindu-ne cerute intervenţii ce nu intrǎ în limita noastrǎ de competenţe.

Ca sǎ exemplificǎm, doresc sǎ amintesc aici cǎ majoritatea problemelor în legǎturǎ cu „mediul” sunt percepute ca având legǎturǎ cu GNM, respectiv CJ MM, ce sunt adevǎrate numai parţial şi menirea noastrǎ este de a face cunoscute extrem de clar nivelul şi limitǎrile competenţelor legale ale comisarului de mediu, fǎrǎ a ne disculpa sau a culpabiliza alte instituţii, ci încercând a le implica activ în transmiterea informaţiilor cǎtre public. Trebuie sǎ luptǎm împotriva clişeelor de genul:

-          Garda rǎspunde de curǎţenia localitǎţilor;

-          Garda rǎspunde de defrişǎrile ilegale;

-          Garda dǎ autorizaţii de mediu, etc.

Aceste afirmaţii pot conduce, în final, la decredibilizarea instituţiei noastre, cu efecte uşor de anticipat, iar promovarea unei instituţii duce şi la „efectul bumerang”, respectiv ce conteazǎ este percepţia în conştiinţa colectivǎ a rolului şi modalitǎţii de acţiune ale acesteia. Tot ce ţine în continuare de acel domeniu se va raporta în viitor exclusiv la acea imagine creatǎ, pânǎ la culpabilizarea instituţiei prin acţiuni considerate ca fiind inexistente sau ineficiente, într-un domeniu în care, de fapt, Garda Naţionalǎ de Mediu NU are nici o responsabilitate.

Rugǎm a înţelege corect demersul nostru, în condiţiile în care jurnalismul de mediu din România este încǎ în formare, raportarea imediatǎ a ei la GNM şi, prin extensie, la CJ MM, este de înţeles, chiar dacǎ nu este de dorit sau acceptat. Situaţia aceasta, sensibilǎ şi parţial controversatǎ, trebuie tratatǎ cu profesionalism, rolul nostru fiind de a apǎra imaginea instituţiei, fǎrǎ a lǎsa impresia cǎ fugim sau pasǎm altora responsabilitǎţile.


II. Sintezǎ Raport activitate 2013/Trim. I 2014

 

Pe parcursul anului 2013, Comisariatul Judeţean Maramureş al Gărzii Naţionale de Mediu, prin cei 13 comisari şi-a desfăşurat activitatea în conformitate cu prevederile HG nr.112/2009 privind organizarea şi funcţionarea Gǎrzii Naţionale de Mediu, modificat prin prevederile HG 1005/2012, prin acţiuni de control, după cum urmează:

Au fost efectuate un număr de 1199acţiuni de control, din care:

-          447de acţiuni de control au fost inspecţii planificate la obiectivele cuprinse în planul de inspecţie;

-          752de actiuni de control neplanificate.

Acţiunile de control planificate cuprind:

-          287 acţinuni de control în domeniul controlului poluǎrii;

-          160acţiuni de control în domeniul controlului biodiversitǎţii, biosecuritǎţii şi ariilor protejate

Acţiunile de control neplanificate au fost efectuate după cum urmează:

-          14 inspecţii pentru respectarea condiţiilor impuse în actele de reglementare pentru proiecte şi activităţi noi;

-          55  inspecţii în urma autosesizării comisariatului;

-          18 inspectii pentru identificarea obiectivelor noi;

-          94 inspecţii pentru soluţionarea sesizărilor;

-           3inspecţii pentru soluţionarea unor accidente sau incidente cu impact asupra mediului;

-          460inspecţii tematice;

-             9 inspectii pentru reglementare;

-          24 inspectii pentru verificarea de mǎsuri;

-          75 inspecţii cu alte autorităţi.

 

În primul trimestru al anului curent, cu aceiaşi oameni şi dotare tehnicǎ,  Comisariatul Judeţean Maramureş al Gărzii Naţionale de Mediu şi-a desfăşurat activitatea în conformitate cu prevederile HG nr.112/2009 privind organizarea şi funcţionarea Gǎrzii Naţionale de Mediu, modificat prin prevederile HG 1005/2012, prin acţiuni de control, după cum urmează:

Au fost efectuate un număr de 221acţiuni de control, din care:

-          110 de acţiuni de control au fost inspecţii planificate la obiectivele cuprinse în planul de inspecţie;

-          111de actiuni de control neplanificate.

Acţiunile de control planificate cuprind:

-          55 acţinuni de control în domeniul controlului poluǎrii;

-          55acţiuni de control în domeniul controlului biodiversitǎţii, biosecuritǎţii şi ariilor protejate

Acţiunile de control neplanificate au fost efectuate după cum urmează:

-           1 inspecţii pentru respectarea condiţiilor impuse în actele de reglementare pentru proiecte şi activităţi noi;

-          20  inspecţii în urma autosesizării comisariatului;

-            0inspectii pentru identificarea obiectivelor noi;

-          24 inspecţii pentru soluţionarea sesizărilor;

-           1inspecţie pentru soluţionarea unor accidente sau incidente cu impact asupra mediului;

-          44inspecţii dispuse de CG a GNM/MMSC;

-            0 inspectii pentru reglementare;

-          13 inspectii pentru verificarea de mǎsuri;

-            8 inspecţii cu alte autorităţi.

 

Sancţiuni aplicate

În anul 2013 s-au aplicat un număr de 73 sancţiuni contravenţionale, din care:

-          68 amenzi contravenţionale în valoare totală de 597 mii lei;

-          5 avertismente.

S-au dispus 9 suspendǎri de activitate.

Exemple de amenzi contravenţionale

  1. PIREAUS LEASING ROMANIA Ifn SA – Bucureşti – 50 mii lei, pentru netransmiterea la APM Maramureş a obligaţiilor de mediu ce îi revin, urmare a dezafectǎrii instalaţiilor CUPROM SA;
  2. ELECTRO RAZPAM SRL Sibiu - Amenajare hidroenergeticǎ Cavnic – 40 mii lei, pentru nerespectarea prevederilor acordului de mediu;
  3. HIDROTECH ELECTRIC SRL – Amenajare hidrotehnicǎ Groşii Ţibleşului – 40 mii lei, pentru nerespectarea prevederilor acordului de mediu;
  4. ATP EXODUS&CO SRL – 40 mii lei, pentru abandonarea şi eliminarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate.
  5. FLEXIBIL SRL – 35 mii lei, pentru exploatarea staţiei de epurare fǎrǎ respectarea prevederilor autorizaţiei de gospodǎrire a apelor;
  6. PROEMA SRL – 30 mii lei, pentru desfǎşurarea activitǎţii fǎrǎ deţinerea autorizaţiei de mediu;
  7. Spital Orǎşenesc Vişeu de Sus – 30 mii lei, pentru nesolicitarea şi desfǎşurarea activitǎţii fǎrǎ deţinerea autorizaţiei de mediu.

 

În primul trimestru al anului curent s-au aplicat un număr de 17sancţiuni contravenţionale, din care:

-          14 amenzi contravenţionale în valoare totală de 166 mii lei;

-            3avertismente.

S-a dispus 1 suspendare de activitate.

Exemple de amenzi contravenţionale

  1. CNMPN REMIN SA – 50 mii lei, pentru neanunţarea ameninţǎrii iminente de poluare a râului Sǎsar;
  2. PIATRǍ ŞI NISIP SRL – 50 mii lei, pentru nerespectarea prevederilor din autorizaţia de mediu;
  3. SOFA WORK SA – 15 mii lei, pentru afectarea aerului înconjurǎtor, prin neetanşeitǎţi la sistemul de

                                          exhaustare.

 

Controale tematice – anul 2013

  1. Control tematic privind verificarea modului în care sunt  salubrizate cursurile de apǎ şi a modului cum sunt realizate şanţurile şi rigolele din localitǎţi, pentru asigurarea secţiunii de scurgere a apelor mari, conform Programului comun de acţiune nr. 1262/04.04.2013, realizat în baza Ordinului nr. 1422/192/2012 a ministrului administraţiei şi internelor şi al ministrului mediului şi pǎdurilor pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţǎ. S-au efectuat 152 acţiuni de control, s-a aplicat 1 amendǎ, în valoare de 25000 lei şi 6 Avertismente
  2. Control tematic în vederea prevenirii incendiilor de vegetaţie şi fond forestier – Tematica nr. 2776/GM/05.03.2013 - Comisariatul General al Gǎrzii Naţionale de Mediu. S-au efectuat un numǎr de 14 de acţiuni de control.
  3. Control tematic privind verificarea agenţilor economici care desfǎşoarǎ activitǎţi de exploatare a agregatelor minerale, care au ca finalitate amenajarea de iazuri/bazine piscicole – Tematica nr. 6693/GM/06.06.2013 a Comisariatului General al Gǎrzii Naţionale de Mediu. S-au efectuat 5 acţiuni de inspecţie. Nu s-au aplicat sancţiuni.
  4. Control tematic privind verificarea respectǎrii prevederilor Legii nr. 54/2012 – Legea picnicului – Tematica nr. 2766/GM/24.04.2012 - Comisariatul General al Gǎrzii Naţionale de Mediu. Controlul se desfǎşoarǎ pe toatǎ perioada estivalǎ, în primul semestru au fost realizate un numǎr de 10 acţiuni de control. Acţiunile de control au vizat în principal conştientizarea publicului privind legea picnicului şi atenţionarea  autoritǎţilor administraţiilor publice locale privind obligaţiile ce le revin conform legii.
  5. Control tematic privind verificarea respectǎrii de cǎtre Administraţiile Publice Locale a obligaţiilor ce le revin, conform prevederilor OUG nr. 196/2005 actualizatǎ, privind fondul pentru mediu, respectiv depunerea la Administraţia Fondului de Mediu a declaraţiilor privind contribuţia de 100 lei/tonǎ, în cazul neîndeplinirii obiectivului anual de diminuare cu 15% a cantitǎţilor de deşeuri municipale şi asimilabile, colectate şi trimise spre depozitare. Au fost verificate toate unitǎţile administrativ teritoriale şi s-au aplicat 26 de amenzi contravenţionale, în valoare totalǎ de 52 mii lei.
  6. Control tematic privind verificarea respectǎrii prevederilor OUG nr. 196/2005 actualizatǎ, privind fondul pentru mediu, de cǎtre gestionarii fondurilor de vânǎtoare – Tematica nr. 7492/GM/02.07.2013. S-au efectuat 13 acţiuni de inspecţie, nu s-au constatat neconformitǎţi.
  7. Control tematic la agenţii economici care desfǎşoarǎ activitǎţi de bioremediere sol contaminat cu hidrocarburi de ţiţei şi produse petroliere – Tematica 8735/GM/20.08.2013. S-au efectuat 2 acţiuni de control, nu s-au aplicat sancţiuni.
  8. Control tematic la agenţii economici care deţin spaţii de stocare/stocare temporarǎ/depozitare finalǎ sau instalaţii de valorificare/eliminare deşeuri periculoase (colectori, valorificatori, eliminatori) – Tematica 10371/GM/04.10.2013. S-au efectuat 14 acţiuni de control, nu s-au constatat neconformitǎţi.
  9. Control tematic privind respectarea HG 322/2013 privind restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculoase în echipamente electrice şi electronice - Tematica 11266/GM/29.10.2013. S-au efectuat 16 acţiuni de control, nu s-au constatat neconformitǎţi.
  10. Control tematic privind respectarea obligaţiilor la fondul de mediu de cǎtre agenţii economici care importǎ anvelope noi sau uzate, în vederea comercializǎrii – Tematica 10749/GM/12.11.2013. S-au efectuat 5 acţiuni de control. S-a aplicat o amendǎ contraventionalǎ, în valoare de 1000 lei.
  11. Control tematic la agenţii economici care desfǎşoarǎ activitatea de exploatare forestierǎ – Tematica 12269/GM/28.11.2013. S-au efectuat 14 acţiuni de control. S-au aplicat 2 amenzi contravenţionale, în valoare totalǎ de 8000 lei.

 

Poluări accidentale în anul 2013: 3

1 În data de 01.04.2013 a avut loc o evacuare bruscă, necontrolată de ape de mină provenite din galeria Cîmpurele sector minier 9 Mai -11 Iunie. Poluarea a avut un efect imediat asupra pârâului Băiţa prin creşterea concentraţiei în ioni metalici şi modificarea culorii. Poluarea a avut o influenţă nesemnificativă pe râul Lăpuş şi râul Someş. S-au stabilit ca măsuri repornirea staţiei de epurare ape de mină de la Cîmpurele şi identificarea posibilelor pungi de acumulare la suprafaţă.

2. În data de 11.08.2013, urmare a ploilor torenţiale, a avut loc o evacuare bruscă de ape de mină din galeria Cisma în râul Lăpuş, în loc. Poiana Botizei. Nu s-a îinregistrat mortalitate piscicolă.

3. În data de 27.08.2013, urmare a ploilor torenţiale, deponiile din albia minoră a râului Săsar au fost antrenate de apă conducând la scăderea oxigenului dizolvat şi creşterea turbidităţii apei, provocând axfixia puietului de peşte, pe un tronson de cca 300m. S-a stabilit ca măsură monitorizarea continuă a modului de funcţionare a staţiei de epurare municipale Baia Mare. 

Poluări accidentale în trim. I 2014: 1

În data de 25 februarie.ac, când prin depǎşirea capacitǎţii staţiei de epurare de la Şuior (tunel Baia Sprie - Cavnic - Şuior), s-a constatat o poluare accidentalǎ pe râul Sǎsar, ce s-a finalizat cu un avertisment şi o amendǎ de 50 mii lei cǎtre Remin, pentru neanunţarea incidentului soldat cu depǎşiri ale nivelelor metalelor în emisar.

 

Controale cu alte autoritǎţi în 2013: 2

  1. Actiunea „BRACONIERUL” – Protocol încheiat între GNM – CJ Maramureş, IPJ Maramureş şi RNP Romsilva – au fost efectuate controalele conform planului de inspecţii al  GNM – CJ Maramureş, la agenţii economici care desfǎşoarǎ activitatea de acvacultura în ape dulci. Nu  s-au aplicat sancţiuni
  2. Actiunea „SCUTUL PǍDURII” - Protocol încheiat între GNM – CJ Maramureş, IPJ Maramureş şi RNP Romsilva – s-au realizat controale conform planului de inspecţii al  GNM – CJ Maramureş, la agenţii economici care desfǎşoarǎ activitatea de exploatare forestierǎ şi prelucrarea lemnului. S-au aplicat  7 amenzi contravenţionale, în valoare totalǎ de 63 mii lei, 3 Avertismente şi s-au dispus 3 suspendǎri de activitate.

Controale cu alte autoritǎţi în trim, I 2014: 2

  1. Acţiunea „SCUTUL PADURII” - Protocol incheiat intre GNM – CJ Maramures, IPJ Maramures si RNP Romsilva – s-au realizat 31 controale conform planului de inspectii al  GNM – CJ Maramures, la agentii economici care desfasoara activitatea de exploatare forestiera si prelucrarea lemnului. S-au aplicat  aplicat 2 amenzi contraventionale in valoare totala de 14 mii lei, 2 Avertismente si s-au dispus 1 suspendare de activitate.
  2. Acţiuni de control şi supreveghere pentru depistarea şi sancţionarea persoanelor fizice sau juridice ce nu respectǎ prevederilor legale privitoare la arderile necontrolate a miriştilor, resturilor vegetale pe terenuri arabile, stufului, tufǎrişului sau vegetaţiei lemnoase (împreunǎ cu ISU Maramureş, prin care s-au realizat controale, dar fǎrǎ a se aplica sancţiuni.

 

Acţiunile CJ MM a GNM au ca bazǎ prevederile din legislaţia de mediu actualǎ, dar transpusǎ în planul de guvernare aprobat. Dacǎ dorim a expresie sinteticǎ a sarcinilor noastre, le putem exprima astfel:

–        asigură controlul implementării profesioniste, uniforme şi integrate a politicii Guvernului de aplicare a legislaţiei naţionale, armonizate cu cea comunitară, în domeniul protecţiei mediului

–        atribuţii în aplicarea politicii Guvernului în materia prevenirii, constatării şi sancţionării încălcării prevederilor legale privind protecţia mediului, inclusiv a nerespectării reglementărilor prevăzute în legile specifice domeniului controlului poluării industriale şi managementului riscului, substanţelor şi preparatelor periculoase, biodiversităţii şi ariilor naturale protejate, fondului de mediu şi altor domenii prevăzute de legislaţia specifică în vigoare.

O componentǎ principalǎ în cadrul urmǎririi şi implementǎrii politicii Guvernului se referǎ la documentul de aderare la UE, iar în cadrul acestuia, la cap. 22, avem atribuţii concrete şi aproape în exclusivitate, dupǎ cum urmeazǎ:

-        Gestiunea deşeurilor - Continuarea implementării prevederilor Directivei 99/31/CE privind depozitarea deşeurilor

-        Urmărirea sistării activităţii de depozitare pe 3 depozite neconforme clasa “b” din zona urbană: Arinieş-Borşa (prin controale)

-        Monitorizarea măsurilor aplicate în vederea reducerii cantităţii de deşeuri depozitate în cele 101 depozite neconforme, cu respectarea cantităţii maxime de 2.200.000 t în anul 2013

-        Continuarea implementării Regulamentului 1013/2006/CE privind transferurile de deşeuri şi a Regulamentului 1418/2007/CE privind transferurile de deşeuri în ţări care nu aplică Decizia OCDE

-         Monitorizarea şi raportarea lunară a transferurilor către România de deşeuri destinate valorificării/recuperării

  • cantităţile şi tipurile de deşeuri importate sau tranzitate
  • modul de valorificare a deşeurilor importate
  • număr de controale efectuate pentru transferurile de deşeuri sau a recuperării sau eliminării aferente

-        număr de transferuri ilegale presupuse, constatate în timpul controalelor efectuate

 

Dupǎ cum se observǎ în creşterea ponderii amenzilor în domeniul construcţiilor hidroenergetice ce apar (MicroHidroCentrale – MHC), considerǎm cǎ este utilǎ o trecere în revistǎ a celor ce se aflǎ deja în evidenţele noastre, cu precizarea cǎ situaţia completǎ a avizǎrilor, chiar şi a celor aflate în faza de proiectare, o au colegii de la SGA/APM, cǎrora le mulţumim pentru datele obţinute.

La aceastǎ orǎ existǎ ca obiective de investiţii, în diverse stadii de avizare/realizare, un numǎr de 43 de construcţii hidroenegetice de mici/medii dimensiuni., dintre care 18 în funcţiune. Dintre acestea, credem cǎ este utilǎ gruparea lor pe cursuri de apǎ:

Firiza 8;                             Sǎsar 2;                                    Baicu 1;           Mara 1;                        Sǎpânţa 1;       
Vişeu 2;                 Vl. Neagrǎ 1;               Suciu 1;           Cavnic 1. 

 

În afara acestor 43, existǎ intenţii exprimate pentru încǎ 6 obiective, dar pentru care NU s-a obţinut încǎ nici un act de reglementare de la SGA şi/sau APM, grupate astfel: 2 pe Cavnic, 1 pe Frumuşaua, 1 Ruscova, 1 pe Bloaja şi 1 pe Strâmbu.

Celelalte obiective, ce au obţinut unele acte de reglementare, se grupeazǎ astfel:

Someş 2;          Cosǎu 1;          Ştur 1;              Repedea 1;       Mara 5;            Repede (Borşa) 1;

Suciu 2;           Brad (Groşi) 1; Iza 1:               Socǎlǎu 1;        Ruscova 1;       Sǎpânţa 2;

Bǎiţa 1;                        Ieud 1;       Frumuşaua (Vişeu) 1;                    Bistra 1;         Breboaia (Deseşti) 1.

 

Personalul CJ MM a GNM s-a implicat în controlul, în diverse stadii de execuţie, a acestor obiective, în perioada analizatǎ executând 17 acţiuni de control, aplicând 2 amenzi, în valoare totalǎ de 80mii lei, pentru nerespectarea prevederilor din actele de reglementare.                                 

III. Salubrizare 2014.

    A. etapa I - IDENTIFICAREA

În conformitate cu controlul tematic dispus de Ministerul Mediului si Schimbǎrilor Climatice, Garda Naţionala de Mediu – Comisariatul Judeţean Maramureş, în perioada 25.03.2014 – 30.04.2014, cu sprijinul nemijlocit al reprezentanţilor SGA Maramureş şi ISU Maramures (pentru care le mulţumim), ce au efectuat o primǎ etapǎ de controale pe raza teritorialǎ a administraţiilor publice locale din judeţ, în vederea identificǎrii depozitelor necontrolate de deşeuri, a verificǎrii stǎrii generale de salubrizare a cǎilor de comunicaţii, a terenurilor agricole, a terenurilor neproductive, a terenurilor cu vegetaţie forestierǎ şi a malurilor şi cursurilor de apǎ. În paralel, Comisariatul Judeţean Maramureş a Gǎrzii Naţionale de Mediu a pregǎtit desfǎşurarea unui alt control tematic, pe linia respectǎrii legislaţiei privind raportarea obligaţiilor unitǎţilor administrativ-teritoriale (uat-uri) la Fondul de Mediu, ce a cuprins şi o componentǎ preventivǎ legatǎ de salubrizarea teritoriului gestionat de uat-uri, în care s-au stabilit mǎsuri concrete, zone cu deficienţe şi termene de îndepǎrtare a acestora. Situaţiile cel mai frecvent întâlnite în urma controlului sunt depozitǎri necontrolate de deşeuri provenite de la populaţie, în apropierea cursurilor de apǎ, pe maluri şi chiar în albie, starea insalubrǎ în principal a cursurilor de apǎ şi a cǎilor de comunicaţii, mai ales în zona intravilanului localitǎţilor. Au fost controlate toate administraţiile publice locale din judeţul Maramureş (76 de administraţii publice locale) cu identificarea a aprox. 200 de locaţii cu depozitǎri necontrolate de deşeuri. În principal, compoziţia acestora este formatǎ din deşeuri menajere şi din ambalaje (PET-uri, folie polietilenǎ, etc.), plastice diverse, deşeuri textile, deşeuri voluminoase de tip mobilier uzat, molozuri din construcţii, precum şi industriale, provenite în general de la prelucrarea lemnului. De asemenea,  de-a lungul cursurilor de apǎ, în vegetaţia de pe maluri, existǎ agǎţate deşeuri de tip ambalaj (folie plastic, deşeuri textile, PET-uri) abandonate de cetǎţeni sau antrenate din amonte la ape mari. Din acest punct de vedere au fost catalogate un numǎr de 56 administraţii locale ce au avut un caracter ± corespunzǎtor din punct de vedere al stǎrii de salubritate, respectiv: municipiul Baia Mare, municipiul Sighetu Marmaţiei, oraşul Baia Sprie, oraşul Borşa, oraşul Cavnic, oraşul Dragomireşti, oraşul Sǎliştea de Sus, oraşul Şomcuta Mare, oraşul Tg. Lǎpuş, oraşul Tǎuţi Mǎgherǎuş, oraşul Vişeul de Sus, oraşul Ulmeni, iar dintre comune, Bǎiuţ, Bârsana, Bistra, Bocicoiul Mare, Bogdan Vodǎ, Botiza, Budeşti, Cǎlineşti, Câmpulung la Tisa, Cerneşti, Cicârlǎu, Coltǎu, Copalnic Mǎnǎştur, Coroieni, Cupşeni, Deseşti, Dumbrǎviţa, Giuleşti, Groşii Ţibleşului, Ieud, Lǎpuş, Leordina, Mireşu Mare, Moisei, Ocna Şugatag, Onceşti, Petrova, Poienile de sub Munte, Poienile Izei, Recea, Remeţi, Leia de Sus, Leia de Jos, Rozavlea, Ruscova, Sarasǎu, Sǎcel, Sǎlsig, Sǎpânţa, Strâmtura, Suciu de Sus, Şieu, Vadu Izei, Valea Chioarului, Vima Micǎ şi Vişeul de Jos.

Precizǎm cǎ menţionarea acestor uat-uri nu indicǎ un grad uniform de neimplicare în activitatea de salubrizare, la unele dintre ele se constatǎ o realǎ îmbunǎtǎţire a situaţiei faţǎ de anii anteriori, iar situaţiile şi zonele cu probleme sunt subliniate în continuare. Detaliat, starea de salubritate a administraţiilor locale din judeţ, catalogate cu probleme, se prezintǎ astfel:

Municipul Baia Mare

Zonele cu depozitǎri necontrolate de deşeuri sunt pe toatǎ lungimea cursurilor de apǎ a afluenţilor râului Sǎsar (pârâul Craica, în special de-a lungul str. Pǎltinişului, dar şi pe Valea Roşie, Valea Usturoiului, Valea Borcutului, dar NU şi în zona lacului de acumulare Strâmtori-Firiza), unde s-au identificat cantitǎţi necuantificabile de deşeuri diferite, pe maluri, dar şi în albie. O problemǎ ce a apǎrut în plus faţǎ de anii anteriori este legatǎ de activitatea firmelor ce realizeazǎ lucrǎri la sistemul de alimentare/canalizare şi depun materialele din escavǎri în zone adiacente cursurilor de apǎ, dar ce au obligaţia de readucere la stadiul iniţial a acestor zone de depozitare temporarǎ, concomitent cu finalizarea lucrǎrilor.

Municipiul Sighetu Marmaţiei

Zonele identificate cu depozitǎri necontrolate de deşeuri sunt, mal stang Iza (Valea Cufundoasa şi pod Abator), zona cartier Câmpu Negru, pârâul Iapa (zona şcolilor Iapa şi Cearda), zona lacului Nǎsui, la ieşire spre Vadu Izei – DN18. Pe toate cursurile de apǎ de pe raza administrativǎ a municipiului Sighetu Marmaţiei, dar în special pe malul stâng al râului Tisa, pe malurile şi în albia râului Iza, pe vǎile şi torenţii din zonǎ (valea Leia şi valea Hotarului) sunt aruncate sau antrenate de ape diverse deşeuri, iar de vegetaţie şi de pietre au rǎmas agǎţate diverse deşeuri (plastice, textile, PET-uri, resturi vegetale, etc.).

Oraşul Baia Sprie

S-au constatat depozite necontrolate de deşeuri, mai ales în Satu Nou de Sus, apoi pe întreg cursul vǎii Chiuzbaia, dar şi pe ambele maluri ale râului Sǎsar, unde cetǎţenii deverseazǎ deşeuri de toate tipurile în albiile cursurilor de apǎ, mai ales textile şi plastic. Trebuie subliniat cǎ, în comparaţie cu anii trecuţi, este o situaţie mult îmbunǎţǎţitǎ, singura problemǎ realǎ este colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.

Oraşul Borşa

In lungul cursurilor de apǎ sunt depozite de deşeuri rezultate din activitatea de exploatare forestierǎ, mai ales pe râul Cisla, precum rumeguş, deşeuri de exploatere şi prelucrare lemn, dar şi din demolǎri.

Majoritatea cetǎţenilor depoziteazǎ deşeurile menajere rezultate din gospodariile proprii pe malurile cursurilor de apǎ, riverane cu proprietǎţile acestora, ce, în combinaţie cu cele menţionate anterior, se transformǎ, prin colmatare naturalǎ sau acoperiri artificiale cu pǎmânt, în platforme şi locuri de parcare, ce îngusteazǎ secţiunea de scurgere a apei, punând în pericol, în caz de debit mǎrit, malurile şi construcţiile din amonte. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 50% din raza uat-ului.

Oraşul Cavnic

De-a lungul albiei minore a râului Cavnic, în vegetaţie, sunt agǎţate resturi textile şi de plastic, singura problemǎ realǎ este colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului. .

Oraşul Dragomireşti

S-au identificat depozite aleatorii de deşeuri în albia şi pe malurile râului Iza şi pârǎului Baicu.

În amonte pe pârâul Baicu existǎ tendinţa de apariţie a unor depozite de deşeuri rezultate din activitatea de exploatare forestierǎ. Majoritatea cetǎţenilor depoziteazǎ deşeurile menajere rezultate din gospodǎriile proprii pe malurile cursurilor de apa riverane cu proprietǎţile acestora.

Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 50% din raza uat-ului.

Oraşul Sǎliştea de Sus

S-au identificat, pe malurile cursurilor de apǎ ale râului Iza şi afluenţii acestuia, deşeuri menajere, deşeuri din material plastic, în special agǎţate în vegetaţia de pe maluri, precum şi în albia acestuia. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 30% din raza uat-ului.

Oraşul Şomcuta Mare

S-au identificat relativ puţine depozite necontrolate de deşeuri pe vǎile Bârsǎuluişi Caicana, unde în vegetaţia de pe maluri sunt agǎţate diverse tipuri de deşeuri (plastice, textile, etc).

Oraşul Tg. Lǎpuş

Pe toate cursurile de apǎ de pe raza administrativ teritorialǎ a oraşului sunt aruncate diverse deşeuri pe maluri, in albii, iar de vegetatie şi de pietre au rǎmas agǎţate diverse deşeuri (plastice, textile, PET-uri, resturi vegetale, crengi, etc.). Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 30% din raza uat-ului.

Oraşul Tǎuţii Mǎgherǎuş

S-au identificat puţine depozitǎri necontrolate de deşeuri de exploatare forestierǎ, pe cursurile de apǎ şi afluenţii acestora, cu posibile consecinţe la debite mari. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 25% din raza uat-ului.

Oraşul Ulmeni

Pe malurile cursurilor de apǎ, precum şi în vegetaţie sunt agǎţate diverse tipuri de deşeuri, în special antrenate de ape cu debite mari, acesta fiind unul dintre exemplele pozitive privind reducerea cea mai mare la suprafaţa celor mai mari depozite de deşeuri necontrolate.

Oraşul Vişeu de Sus

Pe malurile şi cursurile de apǎ ale râurilor Vişeu şi Vaser, în special în zona locuitǎ, sunt cantitǎţi mari de deşeuri provenite din exploatare şi prelucrare masǎ lemnoasǎ, de provenienţǎ necunoscutǎ, dar şi deşeuri diverse, agǎţate în vegetaţia de pe maluri. Pentru deşeurile provenite din exploatare/prelucrare masǎ lemnoasǎ, acolo unde s-a putut identifica proprietarul suprafeţelor ocupate de acestea, s-a atras atenţia asupra obligativitǎţii eliminǎrii acestora. Deşeurile menajere, în cantitǎţi relativ mici, sunt aglomerate mai ales la culeele podurilor şi podeţelor de pe raza administrativǎ a oraşului. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 50% din raza uat-ului.

Comuna Bǎiuţ

Depozitǎri necontrolate de deşeuri lungul râului Lǎpuş, unde s-au constatat pe maluri şi în vegetaţie deşeuri, în special din plastic. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.

 

Comuna Bârsana

Depozitǎri necontrolate în lungul raului Iza, unde s-au constatat pe maluri şi în vegetaţie deşeuri, în special din plastic, cantitǎţi însemnate, pentru care s-a şi atras atenţia conducerii uat-ului. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 50% din raza uat-ului.

Comuna Bistra

S-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri pe malul drept al râului Vişeu, în special deşeuri din ambalaje de material plastic şi deşeuri vegetale, textile, precum şi resturi diverse, agǎţate în vegetaţie.

Comuna Bocicoiu Mare

Pe toate cursurile de apǎ de pe raza administrativ teritorialǎ a comunei Bocicoiu Mare sunt aruncate diverse deşeuri, iar în vegetaţie sunt agǎţate deşeuri din material plastic, textile, etc. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.

Comuna Bogdan Vodǎ

Pe toate cursurile de apǎ de pe raza administrativ teritorialǎ a comunei, dar în mod special pe malurile râului Iza, sunt aruncate diverse deşeuri, iar în vegetaţie sunt agǎţate deşeuri din material plastic, textile, etc. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 30% din raza uat-ului.

Comuna Botiza

De-a lungul râului Botiza sunt prezente cantitǎţi relativ mici de deşeuri diverse (ambalaje din plastic, deşeuri textile), atât în zona malurilor, cât şi a albiei minore. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 40% din raza uat-ului.

Comuna Budeşti

Depozitǎri necontrolate de deşeuri lungul râului Cosǎu, unde s-au constatat pe maluri şi în vegetaţie deşeuri, în special din plastic..

Comuna Cǎlineşti

Depozitǎri necontrolate de deşeuri lungul râului Cosǎu, în cantitǎţi reduse..

Comuna Câmpulung la Tisa

Depozitǎri necontrolate în lungul raului Tisa, unde s-au constatat pe maluri şi în vegetaţie deşeuri, în special din plastic, cantitǎţi însemnate, pentru care s-a şi atras atenţia conducerii uat-ului.

Comuna Cerneşti

S-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri pe râul Bloaja, înspre loc. Ciocotiş. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 10% din raza uat-ului.

Comuna Cicârlǎu

Depozitǎri necontrolate de deşeuri lungul râului Someş, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 25% din raza uat-ului.

Comuna Coltǎu

Depozitǎri necontrolate de deşeuri lungul râului Lǎpuş, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 10% din raza uat-ului.

Comuna Copalnic Mǎnǎştur

S-au identificat locaţii cu depozitǎri necontrolate de deşeuri diverse (menajere, ambalaje, molozuri din construcţii), în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 10% din raza uat-ului..

Comuna Coroieni

S-au identificat locaţii cu depozitǎri necontrolate de deşeuri diverse, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 15% din raza uat-ului..

Comuna Cupşeni

Pe toate cursurile de apǎ de pe raza administrativ teritorialǎ a comunei Cupşeni sunt aruncate diverse deşeuri, pe maluri, în albii, iar în vegetaţie au rǎmas agǎţate diverse deşeuri (plastic, textile, PET-uri, resturi vegetale, etc.). Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 30% din raza uat-ului..

 

 

Comuna Deseşti

Depozitǎri necontrolate în lungul raului Mara, unde s-au constatat pe maluri şi în vegetaţie deşeuri, în cantitǎţi însemnate, pentru care s-a şi atras atenţia conducerii uat-ului.

Comuna Dumbrǎviţa

S-au identificat locaţii cu depozitǎri necontrolate de deşeuri diverse, în cantitǎţi reduse.

Comuna Giuleşti

S-au constatat existenţa deşeurilor pe cursurile de apǎ, majoritatea agataţe în vegetaţie, în cantitǎţi însemnate, pentru care s-a şi atras atenţia conducerii uat-ului.

Comuna Groşii Ţibleşului

Deşeuri diverse, în cantitǎţi mici, împrǎştiate rǎzleţ, în zona cursurilor de apǎ, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 30% din raza uat-ului..

Comuna Ieud

S-au constatat existenţa deşeurilor pe cursurile de apǎ, majoritatea agataţe în vegetaţie, în cantitǎţi însemnate, pentru care s-a şi atras atenţia conducerii uat-ului. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 70% din raza uat-ului..

Comuna Lǎpuş

Deşeuri diverse, în cantitǎţi mici, împrǎştiate rǎzleţ, în zona cursurilor de apǎ, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului..

Comuna Leordina

Pe toate cursurile de apǎ de pe raza administrativ teritorialǎ a comunei Leordina sunt aruncate diverse deşeuri, pe maluri şi în albii, iar în vegetaţie sunt agǎţate deşeuri din plastic, textile, etc. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 30% din raza uat-ului..

Comuna Mireşu Mare

Pe malurile cursurilor de apǎ sunt depozitate diverse tipuri de deşeuri, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.. Comuna Moisei,

S-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 40% din raza uat-ului..

Comuna Ocna Şugatag

S-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 80% din raza uat-ului..

Comuna Onceşti

Pe malurile cursurilor de apǎ sunt depozitate diverse tipuri de deşeuri, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 10% din raza uat-ului..

Comuna Petrova

S-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului..

Comuna Poienile Izei

S-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse. Se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 50% din raza uat-ului..

Comuna Poienile de sub Munte

În toatǎ zona sunt depozitate în mod necontrolat deşeuri lemnoase (rumeguş şi resturi de exploatare/procesare lemn). Pe malurile râului Ruscova şi în vegetaţia malurilor sunt cantitǎţi însemnate de deşeuri, în special in zona locuitǎ, pentru care s-a şi atras atenţia conducerii uat-ului. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului..

Comuna Recea

S-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse.

 

Comuna Remeţi

S-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse.

Comuna Rona de Jos

Pe toatǎ lungimea cursurlor de apǎ, în vegetaţia de pe maluri sunt agǎţate deşeuri de plastic şi ambalaje, în cantitǎţi reduse. Se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 10% din raza uat-ului..

Comuna Rona de Sus

Pe toatǎ lungimea cursurilor de apǎ, în vegetaţia de pe maluri sunt agǎţate deşeuri de plastic şi ambalaje, în cantitǎţi reduse. Se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului..

Comuna Rozavlea

Pe malurile cursurilor de apǎ sunt depozitate diverse tipuri de deşeuri, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 40% din raza uat-ului..

Comuna Ruscova

Pe malurile cursurilor de apǎ sunt depozitate diverse tipuri de deşeuri, în cantitǎţi reduse. Se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.

Comuna Sarasǎu

S-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse.

Comuna Sǎcel

Pe malurile şi în albia minorǎ a râului Iza şi afluenţii acestuia s-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri, precum şi deşeuri agǎţate în vegetaţia de pe maluri, în cantitǎţi reduse. Se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 50% din raza uat-ului.

Comuna Sǎlsig

Pe malurile cursurilor de apǎ sunt depozitate diverse tipuri de deşeuri, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.

Comuna Sǎpânţa

S-au constatat existenţa deşeurilor pe cursurile de apǎ, majoritatea agataţe în vegetaţie, în cantitǎţi însemnate, pentru care s-a şi atras atenţia conducerii uat-ului.

Comuna Strâmtura

S-au identificat depozitǎri de deşeuri, mai ales în zona fostului târg de animale, dar şi dispersate pe terenuri adiacente vǎilor, antrenate în special în perioada apelor cu debite mari. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 15% din raza uat-ului.

Comuna Suciu de Sus

S-au identificat depozitǎri de deşeuri, dispersate pe terenuri adiacente vǎilor, antrenate în special în perioada apelor cu debite mari, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 30% din raza uat-ului.

Comuna Şieu

Pe malurile cursurilor de apǎ sunt depozitate diverse tipuri de deşeuri, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.

Comuna Vadu Izei

S-au constatat existenţa deşeurilor pe cursurile de apǎ, majoritatea agataţe în vegetaţie, în cantitǎţi însemnate, pentru care s-a şi atras atenţia conducerii uat-ului. Se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 25% din raza uat-ului.

Comuna Valea Chioarului

S-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse.

Comuna Vima Micǎ

S-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse. Se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.

Comuna Vişeu de Jos

Pe toate cursurile de apǎ de pe raza administrativ teritorialǎ a comunei Vişeu de Jos sunt aruncate diverse deşeuri, iar în vegetaţie sunt agǎţate deşeuri din material plastic, textile, etc, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 10% din raza uat-ului.

Faţǎ de cele constatate prin actele de control întocmite, s-au stabilit mǎsuri cu termene clare pentru îndepǎrtarea depozitelor necontrolate de deşeuri identificate de pe raza administrativǎ a localitǎţilor, mǎsuri de igienizare a cǎilor de comunicaţii şi cursurilor de apǎ, mǎsuri pentru solicitarea şi obţinerea autorizaţiei de mediu, pentru efectuarea serviciului de salubritate/transport al deşeurilor, precum şi mǎsuri pentru implementarea colectǎrii selective, conform Legii nr. 132/2010, cu  termen de finalizare 31.04.2014, urmând ca dupǎ aceastǎ datǎ, sǎ se revinǎ în teren pentru efectuarea de controale punctuale, privind realizarea mǎsurilor impuse prin notele de constatare însuşite de cǎtre administraţiile publice locale, mai ales cǎ în aceastǎ primǎ etapǎ NU s-a luat nici o mǎsurǎ de sancţionare contravenţionalǎ, pe linia salubrizǎrii. În situaţia de continuare a neconformǎrii, s-au aplicat  sancţiunile prevǎzute în legislaţia aflatǎ în vigoare, ce se prezintǎ în continuare.

 

    B. etapa II-a – CONTROL ŞI SANCŢIUNI

Imediat dupǎ sǎrbǎtorile de Paşte, respectiv dupǎ data de 05.05.2014 şi pânǎ în data de 22.05.2014, s-a declanşat etapa a doua din acţiunea de verificare a stǎrii salubrizǎrii la nivelul uat-urilor din judeţ, de data aceasta controlul având un caracter de corijare şi punitiv, în cazul nerespectǎrii mǎsurilor trasate în prima etapǎ. În aceastǎ periodǎ au fost verificate, din nou, toate cele 76 administraţii locale din judeţ, pentru a se putea urmǎrii modul în care au fost duse la îndeplinire mǎsurile trasate în controalele anterioare şi, eventual, a se constata, punctual, zonele în care nu s-a acţionat şi pentru care se pot lua mǎsuri de sancţionare.

Concluzia este cǎ se observǎ un trend pozitiv în mǎsurile luate de cǎtre administraţiile publice locale, cǎ verificǎrile repetate şi mǎsurile cuprinse în actele de control şi-au îndeplinit caracterul preventiv şi chiar educativ, astfel încât mǎsurile punitive au fost, spre surprinderea comisarilor, puţine faţǎ de cele ce se constataserǎ în prima etapǎ.

Desigur cǎ existǎ încǎ mult de fǎcut pânǎ a ajunge la o calitate corespunzǎtoare a stǎrii de salubrizare, mai sunt încǎ zone de intervenit (mai ales la uat-urile cu cursuri de apǎ, unde mai apar zone cu concentrǎri de deşeuri de plastic şi textile), dar în fiecare caz actele de control au evidenţiat acţiuni şi termene concrete şi comisarii CJ MM vor reveni pentru a vedea cum s-au respectat şi pus în practicǎ. Meritǎ de subliniat cǎ din cele 76 uat-uri verificate în etapa II-a, unele s-au evidenţiat pozitiv în ceea ce priveşte mobilizarea în salubrizarea zonelor identificate ca fiind cu probleme, din care putem sublinia urmǎtoarele:

-        Oraşele Tǎuţi Mǎgherǎuş şi Baia Mare;

-        Comunele Cicîrlǎu, Fǎrcaşa, Groşii Ţibleşului, Şişeşti.

La polul opus s-au situat cele care nu au acţionat corespunzǎtor în acest domeniu, la care nu s-a vǎzut implicarea administraţiilor publice locale în domeniul salubrizǎrii teritoriului uat-urilor, dintre care subliniem pe urmǎtoarele comune: Bârsana, Bogdan Vodǎ, Poienile de sub Munte şi Strâmtura.

Urmare a acestor constatǎri s-au aplicat un numǎr de 3 avertismente şi 2 contravenţii în valoare de 20mii lei, dupǎ cum urmeazǎ:

-              Avertisment: Borşa, Bogdan Vodǎ, Strâmtura;

-              Contravenţii: Bârsana şi Poienile de sub Munte.

Aşa cum a precizat, aceste controale s-au desfǎşurat în paralel cu cele referitoare la fondul de mediu, rezultatele fiind concretizate în 8 contravenţii, în valoare de 11,5miilei, comunele sancţionate fiind: Bogdan Vodǎ, Deseşti, Giuleşti, Rona de Jos, Rozavlea, Sǎpânţa, Strâmtura, Şişeşti. 

Promitem însǎ cǎ vom reveni periodic în toate uat-urile, dar mai ales în cele menţionate mai sus, unde vom fi nevoiţi sǎ aplicǎm prevederile legale în forma exprimatǎ în legislaţie în domeniu, gradual şi imparţial.  

 

 

 

IV. Probleme identificate pentru anul 2014.

 

O problemǎ majorǎ derivǎ din angajamentele conducerii judeţului, implicit a altor instituţii descentralizate, pentru aplicarea politicii guvernului, aliniatǎ cu legislaţia comunitarǎ, în vederea închiderii depozitelor de deşeuri menajere neconforme, în paralel cu construirea unuia ecologic. Trebuie subliniat cǎ existǎ precizat extrem de clar un calendar al acestor închideri, stabilit într-o hotǎrâre de guvern, pentru toate aceste depozite neconforme, la nivelul judeţului nostru, cele la care trebuie sǎ le acordǎm atenţie sunt cel de la Borşa (închis la finele lunii iunie 2013) şi Vişeu de Sus (de închis la finele lunii iunie ac). Motivul pentru care le menţionǎm este cǎ va trebui insistat pe lângǎ uat-urile specificate anterior pentru a urmǎrii paşii stabiliţi în acţiunea de închidere, inclusiv cu sprijinul prefecturii Maramureş, deoarece existǎ tendinţa de a încerca ignorarea acestor termene, cu diverse argumente de ordin tehnic, dar mai ales financiar.

Dorim sǎ precizǎm cǎ NU se poate negocia nimic din cele agreate cu UE, anual existând delegaţii ale lor ce verificǎ individual fiecare dintre aceste depozite, cu posibile urmǎri neplǎcute, inclusiv cu declanşarea procedurii de infrigement, ce pot genera obligaţii financiare la nivelul întregii ţǎri, în caz de neconformare.  În strânsǎ legǎturǎ cu aceste desfiinţǎri de depozite neconforme, inclusiv ce cele ce urmeazǎ în urmǎtorii ani, trebuie urmǎritǎ construirea, obţinerea tuturor avizelor/autorizaţiilor pentru depozitul ecologic de la Fǎrcaşa, ca fiind singura soluţie agreatǎ pentru a respecta politica guvernului în domeniul gestiunii deşeurilor. Aceste douǎ probleme sunt în relaţie de interdependenţǎ, deoarece închiderile de depozite neconforme NU se pot amâna sau negocia, dar nici NU se pot desfǎşura în calendarul stabilit în lipsa unui depozit ecologic, ce sǎ preia deşeurile generate de populaţia judeţului.

O altǎ problemǎ, nu neapǎrat cea mai micǎ sau mai puţin periculoasǎ, este datǎ de existenţa perimetrelor miniere închise în deceniul trecut, cu lucrǎri de ecologizare şi punere în siguranţǎ aflate în diverse etape, dar la care NU se poate face rabat sau sǎ se întrerupǎ activitatea. Aici este nevoie de fonduri mari, derulate pe o perioadǎ mare de timp (vorbim nu numai de lucrǎri de C+M, ci şi de supraveghere şi întreţinere în perioada de post-închidere, ce, de regulǎ, se întind pe decenii dupǎ definitivarea lucrǎrilor).

Numai prin implicarea tuturor factorilor, atât decizionali, cât şi executivi, vom avea siguranţǎ în zona de mediu a judeţului, fǎrǎ sǎ se mai repete accidentul din primǎvara aceasta de la staţia de epurare ape de mine de la Tunel Baia-Sprie sau altele, din anii trecuţi.  

In incheiere, multumim pentru buna colaborare tuturor institutiilor publice care au în atribuţii activitǎţi de verificare şi control, instituţii  cu care am realizat acţiuni eficiente, aşa cum am precizat mai sus.


[1] HG 1005/2012, art. 13.